Inadmissibility of post-final decision complaint as unauthorized appeal route

Asupra plângerii de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 49 din data de 01 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 163 din data de 05 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a reţinut că potrivit art. 431 din C. proc. pen., cererea de contestaţie în anulare este supusă unei verificări prealabile, instanţa fiind obligată să examineze condiţiile de admisibilitate în principiu, etapă premergătoare judecării pe fond a contestaţiei după admiterea în principiu a contestaţiei în anulare. S-a mai reţinut că în această etapă procesuală instanţa examinează dacă contestaţia în anulare priveşte o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut de art. 428 alin. (1) din C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestaţia este unul dintre cele limitativ prevăzute de art. 426 din C. proc. pen. şi dacă în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.

Analizând condiţiile de admisibilitate în principiu a contestaţiei în anulare formulate de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 163 din data de 5 octombrie 2020, Înalta Curte, Completul de 5 judecători, a constatat că hotărârea contestată nu face parte din hotărârile ce pot fi atacate prin intermediul căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare, reamintind faptul că hotărârile penale definitive ce pot fi atacate cu contestaţie în anulare conform art. 426 alin. (1) C. proc. pen. vizează, exclusiv, hotărârile penale definitive prin care se soluţionează fondul cauzei, adică acele hotărâri prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substanţial, pronunţându-se o soluţie de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal, indiferent dacă judecata în primă instanţă sau în calea ordinară de atac este consecinţa rejudecării cauzei ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac.

Înalta Curte, Completul de 5 judecători, a constatat că hotărârea atacată, respectiv Decizia nr. 163 din data de 5 octombrie 2020 nu este o decizie prin care instanţa s-a pronunţat asupra fondului cauzei, ci o hotărâre prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei penale nr. 70 din data de 26 mai 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, fiind fără cale de atac.

Întrucât, pentru a fi admisibilă în principiu, contestaţia în anulare trebuie să îndeplinească cumulativ cele 3 condiţii impuse de C. proc. pen., s-a apreciat că, faţă de împrejurarea că hotărârea contestată nu face parte din hotărârile ce pot fi atacate prin intermediul căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare, în speţă analiza celorlalte două condiţii de admisibilitate nu mai poate produce efecte asupra situaţiei juridice a contestatorului.

Împotriva Deciziei penale nr. 49 din data de 01 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, petentul A. a formulat plângere, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 24 mai 2021, dată la care au avut loc şi dezbaterile, susţinerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de petent, constată că aceasta este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice, luând în considerare efectele principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, principiul privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală şi exigenţele stabilite prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Prin urmare, revine părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Procesul penal se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale, iar hotărârile judecătoreşti sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.

Înalta Curte, Completul de 5 judecători reţine că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului impune existenţa unei căi judiciare efective care să permită părţii de a beneficia de o cale de atac, dreptul de acces la o instanţă fiind un element inerent al garanţiilor consacrate de acest articol şi oferă instanţei dreptul, ca în fiecare caz, să procedeze la o evaluare în lumina particularităţilor procedurii, pentru ca în aplicarea normelor de procedură, să se evite un formalism excesiv care ar aduce atingere caracterului echitabil al procedurilor şi o flexibilitate excesivă care ar conduce la eliminarea condiţiilor procedurale stabilite de lege.

Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi observă că petentul a formulat o cale de atac denumită "plângere", aceasta vizând o hotărâre judecătorească definitivă, respectiv Decizia penală nr. 49 din data de 01 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de petent împotriva Deciziei penale nr. 163 din data de 05 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, care la rândul său este tot o decizie penală definitivă.

Astfel, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, calea de atac denumită "plângere" împotriva unei decizii penale definitive, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept. Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor. Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Prin urmare, petentul a exercitat o cale de atac împotriva Deciziei penale nr. 49 din data de 01 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, împotriva căreia nu mai poate fi exercitată nicio cale de atac ordinară sau extraordinară. Aşadar, calea de atac declarată de petent nu poate fi calificată nici formal într-o cale de atac din cele prevăzute de legea procesual penală.

Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac denumită "plângere" formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 49 din data de 01 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac denumită "plângere" formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 49 din data de 01 februarie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 mai 2021.

GGC - GV