Inadmissibility of repeated contestation against enforcement of foreign criminal judgments; prohibition of applying domestic consolidation rules to foreign penalties

Asupra contestaţiei de faţă

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentinţa penală nr. 68 din data de 8 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatorul-condamnat A., deţinut în Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin, ca inadmisibilă.

S-au reţinut, în esenţă, următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 154 pronunţată de Curtea de Apel Craiova la data de 25 septembrie 2020 în dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea formulată de autorităţile judiciare din Italia, constatându-se îndeplinite condiţiile prev. de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 rep. şi s-a dispus recunoaşterea următoarelor sentinţe penale:

- Sentinţa nr. 1505/2010 din 26 martie 2010 a Tribunalului Palermo, definitivă la 2 mai 2010, prin care cetăţeanul român A., deţinut într-un penitenciar din Italia, a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de tâlhărie, prev. de art. 56, 110, 624, 625 nr. 7 C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în tentativă la infracţiunea de furt prev. de art. 32 rap. la art. 228 alin. (1) C. pen.

- Sentinţa nr. 389/2012 din 21 august 2012 a Tribunalului Lagonegro, definitivă la 01 octombrie 2012, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prev. de art. 110, 624, 625 nr. 7, 61 nr. II C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de furt prev. de art. 228 alin. (1) C. pen.

- Sentinţa nr. 6321/2014 din 18 decembrie 2014 a Tribunalului Palermo, definitivă la 04 mai 2015, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dobândire de lucruri furate, prev. de art. 110, 648 alin. (1) C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de tăinuire prev. de art. art. 270 alin. (1) C. pen.

- Sentinţa nr. 1151/2015 din 23 iunie 2015 a Tribunalului Termini Imerese, definitivă la 14 noiembrie 2015, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de dobândire de lucruri furate şi declaraţii false despre propria identitate, prev. de art. 110, 648 şi 495 C. pen. italian, care au corespondent în legislaţia română în infracţiunea de tăinuire prev. de art. 270 alin. (1) C. pen.

- Sentinţa nr. 1273/2012 din 7 decembrie 2012 a Tribunalului Trapani, definitivă la 31 mai 2019, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dobândire de lucruri furate, prev. de art. 648 C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de tăinuire prev. de art. 270 alin. (1) C. pen.

S-a recunoscut ordonanţa de executare a pedepselor concurente nr. x/2019 SIEP emisă la data de 10 iunie 2020 de Parchetul Republicii de pe lângă Tribunalul Trapani, prin care s-a stabilit ca persoana condamnată să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 9 luni închisoare.

S-a dispus transferarea condamnatului A. pentru continuarea executării pedepsei de 6 ani şi 9 luni închisoare într-un penitenciar din România.

S-a dedus din pedeapsă perioada executată, de la 13 aprilie 2017 la zi.

S-a constatat că statul italian a acordat condamnatului beneficiul de 225 zile cu titlu de eliberare anticipată.

S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

Sentinţa penală nr. 154 pronunţată de Curtea de Apel Craiova la data de 25 septembrie 2020 în dosarul nr. x/2020 a rămas definitivă prin neapelare la data de 14 octombrie 2020, fiind emis la aceeaşi dată mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/2020 pentru pedeapsa de 6 ani şi 9 luni închisoare pe numele persoanei condamnate A..

Persoana condamnată a fost transferată din Italia în România la data de 14 ianuarie 2021, iar în prezent este încarcerată în Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin, unde execută pedeapsa închisorii.

La data de 1 aprilie 2021 persoana condamnată A. a formulat contestaţie la executare împotriva Sentinţei penale nr. 154 din 25 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2020, prin care a solicitat contopirea, conform legii penale române, a pedepselor aplicate prin hotărârile de condamnare pronunţate în Italia, contestaţie ce face obiectul prezentei judecăţi.

S-a reţinut că, potrivit art. 598 alin. (1) lit. a) - d) din C. proc. pen., contestaţia la executare este procedeul jurisdicţional de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare sau executarea efectivă a hotărârilor penale. Prin contestaţia la executare nu se poate reclama nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii. Cu alte cuvinte, contestaţia la executare reprezintă un mijloc procedural prin care se rezolvă incidentele ivite în cursul executării pedepsei şi nu poate fi formulată în scopul soluţionării unei probleme de fond, rezolvată cu autoritate de lucru judecat prin hotărârea penală şi, totodată, nu poate determina schimbări în cadrul dispozitivului supus executării, astfel cum se tinde în prezenta cauză.

Legea a prevăzut expres şi limitativ cazurile în care poate fi exercitată contestaţia la executare, iar prin limitarea acestor cazuri legiuitorul a urmărit să nu transforme acest mijloc procesual de rezolvare a unor incidente la executare într-o cale prin care să se împiedice procedura normală de punere în executare a hotărârilor penale definitive.

Analizând contestaţia declarată de contestatorul A. prin prisma motivelor invocate, dar şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea de Apel Craiova a constatat că este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

S-a reţinut că obiectul prezentei cereri îl reprezintă lămurirea dispozitivului Sentinţei penale nr. 154 din 25 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2020 cu privire la pedeapsa de executat, cu referire la aplicarea regulilor legislaţiei naţionale privind concursul de infracţiuni şi perioada deja executată dedusă din durata acesteia, cerere cu care Curtea de Apel Craiova a fost iniţial învestită.

În ceea ce priveşte cererea condamnatului, s-a constatat că, anterior, acesta a mai contestat hotărârea anterior menţionată, pentru acelaşi temei de drept, art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen.

Totodată, s-a reţinut că, potrivit art. 599 alin. (5) din C. proc. pen., cererile ulterioare de contestaţie la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări.

Or, prin Sentinţa penală nr. 58 din 19 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă cererea formulată de condamnatul A. privind contopirea pedepselor aplicate în Italia, instanţa reţinând că în cazul concursului de infracţiuni nu pot fi aplicate dispoziţiile legii penale române, pedeapsa rezultantă putând fi adaptată doar dacă "depăşeşte totalul pedepselor stabilite pentru infracţiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română". În cauză, pedeapsa pe care o execută contestatorul, respectiv 6 ani şi 9 luni închisoare nu depăşeşte limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română, care este de 30 de ani închisoare, conform art. 60 C. pen. şi nici totalul pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente, pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 9 luni închisoare fiind stabilită în urma cumulului pedepselor de: 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de tâlhărie prev. de art. 56, 110, 624, 625 nr. 7 C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în tentativă la infracţiunea de furt prev. de art. 32 rap. la art. 228 alin. (1) C. pen. 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prev. de art. 110, 624, 625 nr. 7, 61 nr. II C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de furt prev. de art. 228 alin. (1) C. pen. 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dobândire de lucruri furate, prev. de art. 110, 648 alin. (1) C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de tăinuire prev. de art. art. 270 alin. (1) C. pen. 2 ani şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de dobândire de lucruri furate şi declaraţii false despre propria identitate, prev. de art. 110, 648 şi 495 C. pen. italian, care au corespondent în legislaţia română în infracţiunea de tăinuire prev. de art. 270 alin. (1) C. pen. 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dobândire de lucruri furate, prev. de art. 648 C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de tăinuire prev. de art. 270 alin. (1) C. pen.

Prin urmare, s-a reţinut că între prezenta contestaţie la executare şi contestaţia la executare soluţionată prin Sentinţa penală nr. 58 din 19 martie 2021 a Curţii de Apel Craiova pronunţată în dosarul nr. x/2021, există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări, ceea ce a atras inadmisibilitatea acesteia, conform art. 599 alin. (5) din C. proc. pen.

II. Împotriva sentinţei sus-menţionate a formulat contestaţie condamnatul A., solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate şi aplicarea regulilor concursului de infracţiuni şi contopirea pedepselor aplicate prin hotărârile de condamnare pronunţate în Italia, conform legii române.

Examinând actele şi lucrările dosarului, se constată că nu pot fi primite criticile contestatorului.

Potrivit dispoziţiilor art. 599 alin. (5) din C. proc. pen., cererile ulterioare de contestaţie la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări.

Se constată că anterior prezentei cereri, contestatorul condamnat a formulat o altă contestaţie la executare, cu acelaşi obiect, care a fost soluţionată prin Sentinţa penală nr. 58 din 19 martie 2021 a Curţii de Apel Craiova pronunţată în dosarul nr. x/2021, motiv pentru care a fost respinsă ca inadmisibilă o nouă cerere, întrucât exista identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări.

Pe de altă parte, astfel cum în mod corect a reţinut prin sentinţa sus-menţionată Curtea de Apel Craiova, investită cu prima contestaţie la executare, cererea formulată de condamnatul A. nu este fondată, întrucât în cadrul acestei proceduri de recunoaştere a celor 5 sentinţe prin care a fost condamnat de autorităţile judiciare italiene, legea nu permite contopirea pedepselor aplicate în Italia, conform legii române.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 166 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, instanţa examinează hotărârea judecătorească străină, verifică lucrările dosarului şi, în baza celor constatate, pronunţă una din următoarele soluţii:

a) dispune, prin sentinţă, executarea în România a pedepsei aplicate de instanţa statului emitent;

b) în cazul în care natura sau durata pedepsei aplicate de instanţa străină nu corespunde cu natura sau durata pedepsei prevăzute de legea penală română pentru infracţiuni similare, adaptează, prin sentinţă, pedeapsa aplicată de instanţa statului emitent, potrivit alin. (8 şi (9);

c) dispune, prin sentinţă, respingerea cererii de executare în România a hotărârii judecătoreşti transmise de statul emitent.

Totodată, în cuprinsul art. 166 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, se prevede că în situaţia concursului de infracţiuni, nu pot fi aplicate dispoziţiile legii penale române, pedeapsa rezultantă putând fi adaptată doar dacă "durata acesteia depăşeşte, după caz, limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru aceeaşi infracţiune sau limita maximă generală a pedepsei închisorii prevăzute de legea penală română ori atunci când durata pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracţiuni depăşeşte totalul pedepselor stabilite pentru infracţiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română".

Prin urmare, dispoziţiile legale nu permit instanţei române aplicarea regulilor din C. pen. român în situaţia concursului de infracţiuni, ci doar adaptarea pedepsei rezultante în situaţii strict şi limitativ prevăzute de legea specială.

Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 68 din data de 08 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 68 din data de 8 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 mai 2021.

GGC - CL