Maintenance of criminal security measures after acquittal and civil asset partition: proportionality of sequester on former co-owner’s exclusive share

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 7 aprilie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, s-au respins cererile formulate de inculpaţii A. şi S.C. B. S.R.L. de ridicare a măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

S-a respins cererea formulată de petenta C. de ridicare a măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

În temeiul art. 2502 din C. proc. pen. raportat la art. 2501 din C. proc. pen., s-au menţinut măsurile asiguratorii dispuse în cauză, după cum urmează:

1. a - măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor bancare aparţinând inculpatului A. deschise la D., E. S.A., F. S.A. şi G., măsura instituită prin ordonanţa procurorului din data de 06.10.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A - Serviciul Teritorial Braşov.

b - măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 62 de părţi sociale reprezentând 100% din capitalul social al S.C. B. S.R.L. Braşov, cu o valoare totală de 620 de RON, aparţinând inculpatului A., instituită prin ordonanţa procurorului din 08.10.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov.

c - măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 6 instrumente financiare (acţiuni) la H. SA (CUI x), 5 instrumente financiare (acţiuni) la I. SA (CUI x), 32 instrumente financiare (acţiuni) la J. SA (CUI x), 38 instrumente financiare (acţiuni) la K. SA (CUI x) şi 10 instrumente financiare (acţiuni) la L. SA (CUI x), aparţinând inculpatului A., instituită prin ordonanţa procurorului din 04.12.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov.

d - măsura asiguratorie a sechestrului asupra cotei de 1/2 din imobilul (construcţie şi teren) situat în municipiul Braşov, str. x în suprafaţă de 321,44 mp şi anexe 42 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/1/3, teren în suprafaţă de 1800 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/3 şi teren în suprafaţă de 739,13 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/2 aparţinând inculpatului A., ce a fost pusă în aplicare prin procesul-verbal din data de 04.12.2014, instituită prin ordonanţa procurorului din 04.12.2014, aşa cum s-a specificat şi în procesul-verbal din data de 11.12.2014, de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul ordonanţei de instituire a sechestrului din data de 04.12.2014 şi a procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 04.12.2014 în Dosarul nr. x/P/2014 al D.N.A - Serviciul Teritorial Braşov.

2. a - măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor bancare aparţinând inculpatului M. deschise la G. şi N. S.A.. Până la acest moment au fost indisponibilizate la G. sumele de 6.426,86 GBP; 15,01 RON; 0,53 RON şi 12.561,03 RON, dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 07.10.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov.

b - măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 179.367 acţiuni reprezentând 99,8441387833% din capitalul social al S.C. O. S.A. Braşov, cu o valoare totala de 179367 RON, asupra celor 12 părţi sociale reprezentând 60% din capitalul social al S.C. P. S.R.L. Braşov, cu o valoare totală de 120 RON şi asupra celor 900 acţiuni reprezentând 3% din capitalul social al S.C. Q. S.A. Braşov, cu o valoare totală de 9000 RON aparţinând inculpatului M., dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 08.10.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov.

c - măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 146 instrumente financiare (acţiuni) la H. SA (CUI x), 122 instrumente financiare (acţiuni) la I. SA (CUI x), 772 instrumente financiare (acţiuni) la J. SA (CUI x), 895 instrumente financiare (acţiuni) la K. SA (CUI x) şi 247 instrumente financiare (acţiuni) la L. S.A. (CUI x) aparţinând inculpatului M., dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 05.12.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov.

d - măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 05.12.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile aparţinând inculpatului M.:

- Imobil (apartament) situat în municipiul Braşov, B-dul x nr. 53, judeţul Braşov, apartament compus din 3 camere, baie, bucătărie, cămară, debara, hol şi logie cu o suprafaţă de 80,42 mp, înscris în CF nr. x-C1-U1 Braşov (nr. vechi 30193), nr. topo xC şi teren în cota de 10/1182 înscris în CF nr. x-C1-U1;

- Imobil (clădire şi teren) situat în municipiul Braşov, judeţul Braşov, clădire - locuinţă S+P+E+M compusă din 8 camere, CT, spălătorie, saună, pivniţă, fitness, cramă, adăpost protecţie civilă, 9 băi, 9 terase, 7 dressing-uri, piscină, bucătărie, 3 holuri, 2 casa scării, cămară şi teren în suprafaţă de 9.500 mp înscris în CF nr. x (nr. vechi 55966) nr. cad. x nr. topo x;

- Imobil (clădire şi teren) situat în municipiul Braşov, judeţul Braşov, casă şi teren intravilan în suprafaţă de 1.341 mp măsuraţi (pe hârtie 1.340,687 mp) înscris în CF nr. x Braşov nr. cad. x, nr. topo x;

- Imobil (apartament şi teren) situat în municipiul Braşov, judeţul Braşov, apartament compus din doua camere şi dependinţe cu o cotă de 2,73% din părţile de uz comun şi teren în suprafaţă de 12,85 mp înscris în CF nr. x Braşov nr. topo. x;

- Imobil (apartament şi teren) situat în municipiul Braşov, judeţul Braşov, apartament cu trei camere, bucătărie, cămară, debara, baie, wc serviciu, hol două balcoane cu o suprafaţă de 62,28 mp şi teren în cotă de 247/7100 înscris în CF nr. x-C1-U6 Braşov (CF vechi x) sub nr. topo x şi în CF nr. x Braşov sub nr. cadastral x;

- Imobil (teren) intravilan situat în Poiana Braşov, judeţul Braşov, în suprafaţă de 1000 mp înscris în CF nr. x (nr. vechi x) Braşov nr. cad x;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în comuna Vulcan, judeţul Braşov, în suprafaţă de 1.720 mp înscris în CF nr. x Vulcan nr. cad. x, top x;

- Imobil (teren fâneaţă) extravilan situat în comuna Vulcan, judeţul Braşov, în suprafaţă de 3.750 mp înscris în CF nr. x Vulcan, nr. topo x;

- Imobil (teren fâneaţă) extravilan situat în comuna Vulcan, judeţul Braşov, în suprafaţă de 3.460 mp înscris în CF nr. x Vulcan nr. cad. x, top. x;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în comuna Hălchiu, judeţul Braşov, în suprafaţă de 8.400 mp, identic cu tarla x, parcela x, înscris în CF nr. x (nr. vechi 5448) - Hălchiu, sub nr. top x, nr. cad. x;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în comuna Hălchiu, judeţul Braşov, în suprafaţă de 8.500 mp, identic cu parcela A1213/1, înscris în CF nr. x (nr. vechi 5652) - Hălchiu, sub nr. cad. x (nr. vechi 1177);

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în comuna Hălchiu, judeţul Braşov, în suprafaţă de 1.500 mp, identic cu parcela A1215/1, înscris în CF nr. x (nr. vechi 5734) - Hălchiu, sub nr. cad. x (nr. vechi 1175);

- Imobil (teren agricol fâneaţă) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, judeţul Braşov, în suprafaţă de 8700 mp, în punctul numit "Dalghiu-Pârâul porcului" cu vecinătăţile R., S., T. şi drum, înscris în evidenţele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinţei nr. x/2004, achiziţionat potrivit Contractului cu nr. x/04.05.2004;

- Imobil (teren agricol fâneaţă) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, judeţul Braşov, în suprafaţă de 5.565,50 mp, în punctul numit "Dalghiu-Pârâul porcului", înscris în evidenţele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinţei nr. x/2003, achiziţionat potrivit Contractului cu nr. x/08.05.2003;

- Imobil (teren agricol fâneaţă) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, judeţul Braşov, în suprafaţă de 7.103 mp, în punctul numit "Dalghiu-Pârâul porcului", înscris în evidenţele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinţei nr. x/2003, achiziţionat potrivit Contractului cu nr. x/08.05.2003;

- Imobil (teren agricol fâneaţă) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, judeţul Braşov, în suprafaţă de 6.600 mp, în punctul numit "Dălghiu-Pârâul porcului" cu vecinătăţile T. şi U., înscris în evidenţele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinţei nr. x/2004, achiziţionat potrivit Contractului cu nr. x/19.10.2004;

- Imobil (teren agricol fâneaţă) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, judeţul Braşov, în suprafaţă de 5.602,30 mp, în punctul numit "Dălghiu-Pârâul porcului" cu vecinătăţile V. şi M., înscris în evidenţele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinţei nr. x/2004, achiziţionat potrivit Contractului cu nr. x/19.10.2004;

- Imobil (teren agricol fâneaţă) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, judeţul Braşov, în suprafaţă de 13.790 mp, în punctul numit "Dălghiu-Pârâul porcului" cu vecinătăţile înscris în evidenţele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinţei nr. x/25.04.2003, achiziţionat potrivit Contractului cu nr. x/25.04.2003;

- Imobil (teren agricol fâneaţă) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, judeţul Braşov, în suprafaţă de 14.500 mp, în punctul numit "Sărmal" cu vecinătăţile W., păşunea comunală şi DJ 103A, înscris în evidenţele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinţei nr. x/2004, achiziţionat potrivit Contractului cu nr. x/31.08.2004;

- Imobil (apartament) situat în municipiul Bucureşti, str. x, compus din trei camere şi dependinţe cu cota din părţile de uz comun inclusiv terenul aferent construcţiei, înscris în CF nr. x-C1-U3 (nr. vechi 33900) Bucureşti Sector 1, la A+1, sub număr cadastral/topografic nou 251371-C1-U3 (vechi 2241/11);

- Imobil (clădire şi teren) situat în municipiul Sighişoara, judeţul Mureş format din teren intravilan în suprafaţă de 351 mp şi clădire înscrise în CF nr. x (vechi 9909) nr. top. x şi nr. top x-C1;

- Imobil (clădire şi teren) situat în municipiul Sighişoara, judeţul Mureş format din teren intravilan în suprafaţă de 778 mp şi clădire înscris în CF x (vechi 11789/N), nr. cad. x top x, 3291/14/1/1 şi nr. cad. x top. x, 3291/14/1/1-C1;

- Imobil (teren şi construcţie) situat în oraşul Năvodari, judeţul Constanţa, compus din teren intravilan în suprafaţă de 502 mp şi locuinţă: P+1E+Pod circulabil în suprafaţă totală de 187 mp înscris în CF nr. x a localităţii Năvodari sub nr. cadastral/topografic x şi x1;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în Comuna Jirlău, Judeţul Brăila, în suprafaţă de 2.492 mp din acte (2.459 măsuraţi) adică cota de 1/2 din 4.984 mp din acte (4.918 mp măsuraţi) înscris în Cartea Funciară nr. x Jirlău cu numărul cadastral/topografic nr. x;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în Comuna Jirlău, Judeţul Brăila, în suprafaţă de 900 mp (cota de 1/6 din totalul de 5.400 mp) înscris în Cartea Funciară nr. x Jirlău cu numărul cadastral/topografic nr. x;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în Comuna Jirlău, Judeţul Brăila, în suprafaţă de 766 mp (cota de 1/6 din totalul de 4.600 mp) înscris în Cartea Funciară nr. x Jirlău cu numărul cadastral/topografic nr. x, măsura asiguratorie ce a fost pusă în aplicare prin procesul-verbal din data de 05.12.2014, în Dosarul nr. x/P/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov.

3. - măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 90 părţi sociale reprezentând 45% din capitalul social al S.C. X. S.R.L. Braşov, cu o valoare totala de 900 RON, asupra celor 50 părţi sociale reprezentând 50% din capitalul social al S.C. Y. S.R.L. Braşov cu o valoare totală de 500 RON şi asupra celor 33 părţi sociale reprezentând 33% din capitalul social al S.C. Z. S.R.L. Bucureşti, cu o valoare totală de 330 RON aparţinând inculpatului AA., măsură dispusă prin ordonanţa din 8.10.2014.

- măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumelor de 31.400 RON, 5.105 euro şi 4.603 dolari SUA aparţinând inculpatului AA., ridicate de la acesta cu ocazia percheziţiei domiciliare, măsură dispusă prin ordonanţa din 7.10.2014.

- măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 6 instrumente financiare (acţiuni) la H. SA (CUI x), 5 instrumente financiare (acţiuni) la I. SA (CUI x), 4032 instrumente financiare (acţiuni) la J. SA (CUI x), 38 instrumente financiare (acţiuni) la K. SA (CUI x) şi 10 instrumente financiare (acţiuni) la L. SA (CUI x) aparţinând inculpatului AA. măsura dispusă prin ordonanţa din 3.12.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A - Serviciul Teritorial Braşov.

4. măsura asiguratorie a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile ce aparţin S.C. B. S.R.L. Braşov:

- Imobil (două case de lemn şi teren) prima suprafaţă utilă de 86,20 mp şi cea de-a doua casă din lemn cu anexă pentru centrală termică cu suprafaţa utilă de 146,20 mp edificate pe terenul în suprafaţă de 17.400 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 9.100 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 10.700 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 4.740 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 259 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 1.875 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 3.750 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 7.500 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 1.875 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 5.711,20 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

măsura dispusă prin ordonanţa din 4.12.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov.

Pentru a dispune astfel, curtea a constatat că, prin Sentinţa penală nr. 44/S din 30.04.2020 a Tribunalului Braşov, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la acceptarea la plată şi decontarea de lucrări în executarea Contractului de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006).

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la executarea Contractului de achiziţie nr. x/29.01.2007 pentru realizarea investiţiei "Reabilitare, amenajare refuncţionalizare Complex de agrement BB.").

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la executarea contractului de achiziţie nr. x/05.05.2008 pentru realizarea investiţiei "Amenajare suprafeţe de joc - terenuri sportive la Liceul Andrei Şaguna").

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen., art. 5 C. pen., art. 75 al 2 lit. b) C. pen. şi art. 76 al 1 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe o durată de 4 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen. (faptă relativ la actualizarea preţului cu un coeficient k pentru Contractul de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006).

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen., art. 5 C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi art. 76 al 1 C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe o durată de 5 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen. (faptă relativ la actualizarea preţului cu un coeficient k pentru contractul de achiziţii publice nr. 69/20.09.2007).

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit. a), b) şi g) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen. (faptă relativ la atribuirea contractului de achiziţii publice "Proiectare şi execuţie, reabilitare - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov - Consolidare şi reamenajare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov - Corp B).

În baza art. 38 alin. (1) - (39) alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea de 5 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 2 ani închisoare - inculpatul A. având de executat în final pedeapsa de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe o perioadă de 5 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa indicată reţinerea de la 6.10.2014 şi arestarea preventivă şi la domiciliu de la 24.10.2014 la 22.06.2015.

Prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., Tribunalul Braşov a dispus achitarea inculpatului M. pentru comiterea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen.

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 248 C. pen. anterior şi art. 2481 C. pen. anterior, combinat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, în forma de la data faptelor, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior şi art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat inculpatul M. la o pedeapsă de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 66 C. pen. anterior (faptă relativ la actualizarea preţului cu un coeficient k pentru Contractul de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006).

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 248 C. pen. anterior şi art. 2481 C. pen. anterior, combinat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, în forma de la data faptelor, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior şi art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior pe o durată de 4 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 66 C. pen. anterior (faptă relativ la actualizarea preţului cu un coeficient k pentru contractul de achiziţii publice nr. 69/20.09.2007).

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. anterior cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului M., aceasta având de executat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior pe o durată de 4 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 66 C. pen. anterior.

Prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului AA. pentru comiterea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la executarea Contractului de achiziţie nr. x/29.01.2007 pentru realizarea investiţiei "Reabilitare, amenajare refuncţionalizare Complex de agrement BB.").

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la executarea Contractului de achiziţie nr. x/05.05.2008 pentru realizarea investiţiei "Amenajare suprafeţe de joc - terenuri sportive la Liceul Andrei Şaguna").

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., aceeaşi instanţă a dispus achitarea inculpatei - S.C. B. S.R.L., pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În ceea ce priveşte latura civilă, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 19 C. proc. pen., Tribunalul Braşov a admis, în parte, acţiunea civilă exercitată de către partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Braşov şi obligă inculpaţii A. şi M., în solidar, la plata către această parte civilă a următoarelor sume de bani 2.228.483,35 RON (cu titlu de actualizare de preţ nelegală aferentă Contractului de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006) la care s-a adăugat suma de 1.970.533,76 (cu titlu de dobândă aferentă primei sume indicate pana la data de 23.11.2017), precum şi dobânda legală aferentă acestei prime sume indicate de la data de 23.11.2017 şi până la achitarea integrală a debitului, toate aceste sume cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale şi 18.042.939,27 RON (cu titlu de actualizare de preţ nelegală aferentă contractului de achiziţii publice nr. 69/20.09.2007) la care s-a adăugat suma de 19.470.781,41 (cu titlu de dobândă aferentă primei sume indicate pană la data de 30.10.2018) precum şi dobânda legală aferentă acestei prime sume indicate, de la data de 30.10.2018 şi până la achitarea integrală a debitului, toate aceste sume cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale.

Totodată, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., Tribunalul Braşov a menţinut măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale relativ la bunurile inculpaţilor A. şi M., respectiv a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale relativ la bunurile inculpaţilor AA. şi S.C. B. S.R.L.

Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel inculpaţii condamnaţi şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA - ST Braşov, acesta din urmă criticând şi soluţiile de achitare pronunţate în cauză.

Analizând actele şi lucrările dosarului, curtea a constatat că se impune menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză faţă de inculpaţii A., M., AA. şi S.C. B. S.R.L., în baza art. 2502 din C. proc. pen. raportat la art. 2501 din C. proc. pen.

Conform art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

S-a constatat că ordonanţele procurorului prin care s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor se regăsesc în volumul XIX al dosarului de urmărire penală şi au în vedere fie recuperarea presupusului prejudiciu reţinut de procuror ca fiind în cuantum de 30.407.496 RON (Ordonanţele din 6.10.2014, din 8.10.2014, din 4.12.2014, din 7.10.2014, din 5.12.2014, din 3.12.2014), fie confiscarea specială potrivit art. 112 C. pen. şi art. 25 din Legea nr. 656/2002 (Ordonanţele din 4.12.2014).

Curtea a reţinut că motivul indisponibilizării avut în vedere de procuror la momentul luării măsurii asigurătorii poate suferi modificări, având în vedere evoluţia cauzei şi probele noi care sunt administrate în cursul cercetării judecătoreşti. S-a menţionat posibilitatea ca unele motive să nu mai subziste, caz în care se impune ridicarea măsurii asigurătorii ca nemaifiind necesară ori să sufere modificări, dacă s-ar constata în urma cercetării judecătoreşti, de pildă, că anumite bunuri indisponibilizate în vederea reparării prejudiciului ar fi supuse confiscării speciale, în temeiul art. 112 C. pen. ori în temeiul legilor speciale privind infracţiunile de corupţie şi de spălare a banilor.

De asemenea, instanţa a reţinut că, în cauză, nu s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării şi menţinerii măsurilor asigurătorii, iar inculpaţii nu au indicat aspecte noi, esenţiale, care să justifice o altă soluţie cu privire la aceste măsuri. S-a precizat că, prezenta cauză este în curs de soluţionare în apel, durata de soluţionare nu a depăşit un termen rezonabil, gradul mare de complexitate a cauzei, numărul părţilor şi diversitatea probelor administrate în cursul cercetării judecătoreşti. Aşadar, nu s-a pus problema lipsei de proporţionalitate ori necesitate a măsurilor asigurătorii cu scopul urmărit.

S-a făcut trimitere la considerentele Deciziei nr. 19/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind recursul în interesul legii, instanţa supremă a reţinut că:

"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general, si protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. S-a considerat că proporţionalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Mai mult, condiţia rezultă atat din art. 1 din Primul Protocol aditional la Convenţia Europeană, cat si din art. 53 alin. (2) din Constitutia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)".

În plus, instanţa a constatat că măsurile asiguratorii au fost instituite şi menţinute în parte prin sentinţa apelată pentru a garanta acoperirea prejudiciului, în situaţia şi în cuantumul în care se vor reţine acestea prin hotărârea definitivă prin care se va soluţiona cauza, dar şi pentru a asigura eventuala confiscare specială, în cazul în care s-ar reţine infracţiunile susceptibile de luarea unei astfel de măsuri. S-a arătat că Parchetul a criticat în apelul declarat soluţiile de achitare dispuse de instanţa de fond şi a solicitat condamnarea pentru infracţiunile de luare de mită şi spălare de bani, infracţiuni care ar putea fi susceptibile să fie însoţite de măsura de siguranţă a confiscării speciale, în cazul în care s-ar reţine ca fiind comise de către unul dintre inculpaţii asupra bunurilor cărora s-au instituit astfel de măsuri asigurătorii.

Din acest motiv, verificând actele şi lucrările dosarului, curtea a constatat că se impune menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză, având în vedere că situaţia care a determinat luarea măsurilor respective nu s-a schimbat până în prezent, subzistând temeiurile care au impus luarea acestor măsuri.

Indisponibilizarea bunului supus sechestrului presupune că, odată luată măsura asigurătorie, inculpatul nu mai poate înstrăina sau greva bunurile sau veniturile supuse acesteia, astfel ca partea civilă să îşi poată realiza creanţa născută din hotărârea de condamnare la despăgubiri sau organul specializat să poată executa, în cazul pedepsei pecuniare, sancţiunea respectivă ori măsura confiscării, aplicată prin hotărârea de condamnare.

S-a precizat că, pe lângă prevederile generale ale art. 249 C. proc. pen., alte dispoziţii speciale cu privire la obligativitatea luării măsurilor asigurătorii sunt incluse şi în legea privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi în legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, iar printre infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze se regăsesc şi astfel de infracţiuni.

Aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională a României în Decizia nr. 146/2018 "măsurile asigurătorii au, prin natura lor, un caracter provizoriu, temporar, producându-şi efectele până la momentul pronunţării hotărârii definitive, când instanţa decide situaţia juridică a bunurilor indisponibilizate, dispunând fie confiscarea acestora, fie ridicarea sechestrului. Totodată, pentru a avea eficienţă - în sensul împiedicării suspectului/inculpatului să zădărnicească recuperarea prejudiciului şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii faptei penale -, măsurile asigurătorii trebuie dispuse cât mai devreme în cursul urmăririi penale, cu mult înainte de a fi stabilită valoarea finală a prejudiciului. Pentru acest motiv, organele judiciare au posibilitatea de a institui sechestrul asigurător pe bunurile suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente până la concurenţa valorii probabile a prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare, astfel cum este aceasta apreciată la momentul luării măsurii asigurătorii, însă, dacă, în urma administrării întregului probatoriu, se constată că această valoare - devenită, între timp, certă - este mai mică decât cea avută în vedere iniţial, sechestrul poate fi restrâns de organul judiciar, din oficiu sau la cererea persoanei interesate." Aşadar, luarea şi menţinerea măsurilor asigurătorii nu constituie o restrângere excesivă a dreptului de proprietate, având în vedere că aceasta este justificată de interesul bunei înfăptuiri a justiţiei.

Curtea a constatat că se impune a fi menţinute şi măsurile asiguratorii cu privire la care instanţa de fond a dispus ridicarea lor prin Sentinţa penală nr. 44/S din 30.04.2020 a Tribunalului Braşov. Din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 397 alin. (4) din C. proc. pen. rezultă că dispoziţiile din hotărâre privind ridicarea măsurilor asiguratorii nu sunt executorii, aşadar aceste măsuri sunt încă în fiinţă. Cum temeiurile care au determinat luarea măsurilor asigurătorii subzistă în continuare, nefiind pronunţată o hotărâre definitivă şi fiind în curs de soluţionare apelurile părţilor declarate inclusiv sub aspecte care ar putea justifica obligarea la plata despăgubirilor sau confiscarea specială, în cazul în care ar fi găsite întemeiate, s-a considerat că se impune menţinerea acestor măsuri.

În consecinţă, Curtea de apel a reţinut că este îndeplinită în cauză în continuare condiţia proporţionalităţii, date fiind natura infracţiunilor imputate inculpaţilor, cuantumul prejudiciului reclamat de părţile civile ca fiind produs prin presupusele infracţiuni ce fac obiectul cauzei şi necesitatea de a asigura o eventuală reparare a acestui prejudiciu sau a eventualei confiscări speciale, dacă soluţia ce se va pronunţa în cauză va fi în sensul prevăzut de normele legale ce impun aceste măsuri.

Astfel, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen. raportat la art. 2501 din C. proc. pen., s-au menţinut măsurile asiguratorii dispuse în cauză asupra bunurilor inculpaţilor A., M., AA. şi S.C. B. S.R.L.

Având în vedere cele menţionate anterior cu privire la necesitatea şi proporţionalitatea măsurilor asigurătorii cu scopul urmărit, curtea a constatat că nu sunt întemeiate cererile inculpaţilor A. şi S.C. B. S.R.L. de ridicare parţială a acestor măsuri, respectiv asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând acestei societăţi comerciale inculpate.

În motivarea cererii de ridicare a măsurii asigurătorii instituite asupra bunurilor aparţinând societăţii comerciale B. S.R.L., s-a invocat în principal argumentul că societatea s-ar afla în procedura insolvenţei şi se impune valorificarea bunurilor acesteia pentru plata creanţelor. Inculpaţii au susţinut că scopul instituirii măsurilor asigurătorii ar putea fi asigurat în continuare prin menţinerea măsurii asigurătorii asupra părţilor sociale ale societăţii.

Curtea nu a primit aceste susţineri ale inculpaţilor A. şi S.C. B. S.R.L., deoarece scopul măsurilor asigurătorii ar putea fi realizat doar prin indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile ale societăţii, iar nu prin indisponibilizarea părţilor sociale, a căror valoare economică este nesemnificativă în raport cu valoarea bunurilor aflate în patrimoniul societăţii.

Prin Ordonanţa din data de 4.12.2014 s-a instituit sechestrul asupra mai multor bunuri imobile aparţinând S.C. B. S.R.L., în vederea confiscării speciale potrivit art. 25 din Legea nr. 656/2002 şi art. 112 C. pen.. Având în vedere motivarea procurorului la instituirea măsurii asigurătorii şi faptul că apelul parchetului vizează şi infracţiunea de spălare a banilor, pentru care inculpatul a fost achitat de instanţa de fond, curtea a reţinut că este necesară menţinerea în continuare a măsurii asigurătorii până la soluţionarea apelurilor declarate în cauză.

În plus, curtea a constatat că, prin Decizia nr. 1 din 20 ianuarie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că "În interpretarea dispoziţiilor art. 91 alin. (1), art. 102 alin. (8) şi art. 154 - 158 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 249 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. (respectiv art. 163 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. de la 1968), existenţa unor măsuri asigurătorii înfiinţate în cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolvenţei, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracţiune sau a garantării executării cheltuielilor judiciare: a) nu suspendă procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 85/2014 în ceea ce priveşte bunul sechestrat; b) nu este de natură a indisponibiliza bunul asupra căruia a fost începută procedura de valorificare conform dispoziţiilor Legii nr. 85/2014; c) nu împiedică lichidarea bunurilor efectuată de lichidatorul judiciar în exercitarea atribuţiilor conferite de Legea nr. 85/2014."

Totuşi, în motivarea acestei decizii, instanţa supremă a reţinut în parag. 49 şi 110 că "Atunci când măsura asigurătorie din procesul penal a fost instituită în vederea confiscării speciale/extinse, dispoziţiile art. 102 alin. (8) din Legea nr. 85/2014 nu îşi găsesc aplicarea, întrucât măsura confiscării nu vizează soluţionarea laturii civile din procesul penal, ci are legătură cu modalitatea de rezolvare a acţiunii penale."

Cum, în speţă, măsurile asigurătorii pot viza atât repararea eventualului prejudiciu, cât şi eventuala confiscare specială, în cazul în care s-ar reţine incidenţa acestor soluţii, curtea a constatat că sunt asigurate mijloacele necesare pentru a da curs celor două proceduri, respectiv procedura penală şi procedura insolvenţei, fără a fi necesară ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză asupra bunurilor societăţii inculpate.

Pentru aceste motive, curtea a respins cererile formulate de inculpaţii A. şi S.C. B. S.R.L., de ridicare a măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

Analizând actele şi lucrările dosarului, curtea a constatat că nu este întemeiată nici cererea formulată de petenta C. de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite în cauză.

Petenta C., prin avocatul ales, a formulat o cerere prin care a solicitat să se dispună ridicarea sechestrului/popririi asigurătorii asupra cotei de 1/2 din sumele de bani, titlurile de stat/obligaţiunile, despre care s-a afirmat că sunt proprietatea petentei, existente în următoarele conturi bancare: la CC. - 7.964 RON cont curent, 189.355,79 dolari SUA cont curent, 842.000 dolari SUA obligaţiuni (421 obligaţiuni); la Banca G. - 743,776,50 dolari SUA obligaţiuni (360 obligaţiuni), 153.796,39 dolari SUA depozit, 1.517,71 RON cont curent; la Banca D. - 1.093.006 dolari SUA obligaţiuni, (486 obligaţiuni), 37.965 RON, 2.053.486,71 dolari SUA depozit, 195.288,19 dolari SUA cont curent, 446.489,67 euro depozit şi să se dispună radierea notărilor acestor sechestre/popriri din registrele de evidenţă electronică/Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Având în vedere că măsura sechestrului vizează şi sumele deţinute în cotă de 1/2 de petentă la cele trei unităţi bancare menţionate, s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri şi în ceea ce priveşte ridicarea măsurilor asigurătorii cu privire la aceste conturi, pentru bunurile care sunt în proprietatea petentei, conform sentinţei definitive mai sus menţionate.

În motivarea cererii, s-a arătat de către petentă că, prin Sentinţa civilă nr. 146/11.01.2019 pronunţată de Judecătoria Braşov în Dosarul civil nr. x/2017, definitivă, s-a dispus, printre altele: desfacerea din culpă comună a căsătoriei încheiate de aceasta şi pârâtul A. la Primăria Mun. Braşov în data de 28.03.1996 şi revenirea petentei la numele de familie avut anterior încheierii căsătoriei, acela de C.

De asemenea, s-a mai arătat că, prin Sentinţa civilă nr. 12.323/24.12.2019, pronunţată de Judecătoria Braşov în Dosarul civil nr. x/2018, definitivă, s-a dispus, printre altele: constatarea compunerii masei partajabile ca fiind formată din sumele de bani şi titlurile de stat/obligaţiunile conform situaţiilor furnizate de bănci la solicitarea instanţei: la CC. - 7.964 RON cont curent, 189.355,79 dolari SUA cont curent, 842.000 dolari SUA obligaţiuni, adică 421 obligaţiuni, la Banca G. - 743.776,50 dolari SUA obligaţiuni, adică 360 obligaţiuni, 153.796,39 dolari SUA depozit, 1.517,71 RON cont curent, la Banca D. - 1.093.006 dolari SUA obligaţiuni, adică 486 obligaţiuni, moneda obligaţiunilor este dolari SUA, suma arătată în adresă este suma de 4.149.599,97 raportat la cursul BNR din 09.04.2018, 37.965 RON, 2.053.486,71 dolari SUA depozit, 195.288,19 dolari SUA cont curent, 446.489,67 euro depozit.

Prin aceeaşi sentinţă s-a constatat că reclamanta C. deţine o cotă de 1/2 şi pârâtul, de asemenea, o cotă de 1/2 din masa partajabilă şi s-a dispus ieşirea părţilor din indiviziune cu privire la sumele de bani deţinute în conturi, depozite şi obligaţiuni în cotele de 1/2, imobilele terenuri şi construcţii urmând a fi deţinute de ambele părţi conform cotelor de 1/2, precum şi dispunerea partajului banilor aflaţi în conturi, depozitelor bancare şi obligaţiunilor, prin atribuirea atât către reclamantă, cât şi către pârât a 1/2 din sumele de bani aflate în conturi, precum şi a 1/2 din depozitele bancare şi 1/2 din obligaţiuni.

Petenta a arătat că nu are nicio legătură cu dosarul penal în care A. este implicat, astfel încât dispoziţia instanţei de judecată din cuprinsul hotărârii de partaj în sensul că este îndreptăţită la atribuirea a jumătate din sumele de bani aflate în conturi, depozite bancare trebuie să producă efecte în ceea ce o priveşte, în prezent. Întrucât petenta este total străină de orice situaţie, împrejurare sau temeiuri care au stat la baza instituirii măsurilor asigurătorii mai sus menţionate şi văzând dispozitivul sentinţei de partaj, rămase definitive, trebuie să i se asigure exercitarea efectivă a drepturilor astfel obţinute.

De asemenea, aceeaşi petentă a precizat că deţine "un bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit dispoziţiilor alin. (1), teza finală a acestui text normativ european "Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional". Astfel, menţinerea sechestrului penal în privinţa cotei petentei de 1/2 din bunurile menţionate aduce atingere dreptului său de proprietate. Având în vedere împrejurarea că este titulara unei cote de jumătate din sumele, depozitele şi obligaţiunile existente la băncile menţionate, a solicitat ca măsura sechestrului să rămână aplicată efectiv asupra celeilalte cotei de 1/2 care se află în proprietatea lui A.

Totodată, având în vedere dispoziţiile art. 911 şi dispoziţiile art. 908 alin. (1) pct. 3 din C. civ., raportate la dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 7/1996, s-a solicitat radierea notărilor cu privire la aceste sechestre din cartea funciară şi din registrele electronice/Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 355 alin. (1), art. 358 alin. (3) C. civ., art. 911 C. civ.

Verificând actele şi lucrările dosarului, curtea a constatat că este nefondată cererea petentei C. de ridicare a măsurii asigurătorii instituite în cauză asupra sumelor deţinute în conturile bancare menţionate în cerere.

S-a observat că petenta C. a mai formulat o cerere similară, respinsă prin încheierea din 10.02.2021 a Curţii de Apel Braşov în Cauza nr. 5328/62/2016/a13, având ca obiect presupuse fapte de corupţie pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A., instituindu-se măsuri asigurătorii asupra aceloraşi sume de bani şi obligaţiuni menţionate de petenta C. şi în cererea formulată în prezenta cauză.

Curtea a constatat, astfel, că aceleaşi raţionamente avute în vedere de instanţă pentru respingerea cererii similare formulate de petentei C. în Dosarul nr. x/2016 sunt valabile şi pentru adoptarea soluţiei de respingere a cererii formulate în prezenta cauză.

În primul rând, curtea a reţinut că cererea formulată de petenta C. prin care se invocă existenţa Sentinţei civile nr. 12.323/24.12.2019 pronunţată de Judecătoria Braşov în Dosarul civil nr. x/2018, definitivă, nu indică şi dispoziţii legale care să permită ridicarea măsurii asigurătorii a popririi, în sensul solicitat de aceasta. Măsura asigurătorie dispusă în cauză priveşte doar conturile curente aparţinând inculpatului A., deschise la băncile menţionate în cerere, iar petenta nu are nicio calitate în cauza penală.

În al doilea rând, în prezenta cauză penală nu ne aflăm nici în situaţia prevăzută de vreunul din cazurile reglementate de art. 250 din C. proc. pen., privind modalitatea de contestare a măsurilor asigurătorii, singurele aspecte pe care instanţa penală le poate verifica într-o astfel de procedură fiind cele privitoare la legalitatea măsurii şi a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, iar nu şi chestiunea stabilirii ordinii de preferinţă în caz de concurs între creditori şi nici în situaţia în care se solicită restituirea lucrurilor conform art. 255 din C. proc. pen.

Măsurile asigurătorii au fost dispuse în prezenta cauză penală asupra bunurilor inculpatului A., conform art. 249 şi următoarele din C. proc. pen., anterior titlului invocat de petenta C., respectiv anterior Sentinţei civile nr. 12.323/24.12.2019 pronunţate de Judecătoria Braşov în dosarul civil nr. x/2018 Astfel, prin ordonanţa din data de 6.10.2014 a fost instituită măsura asigurătorie asupra conturilor bancare aparţinând inculpatului A., până la concurenţa valorii prezumtivei pagube de 30.407.496 RON, reţinută de procuror ca fiind rezultată din presupusele infracţiuni ce fac obiectul cauzei. Procurorul a arătat în motivarea ordonanţei că potrivit art. 20 din Legea nr. 78/2000, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute în această lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

Curtea a reţinut că nu sunt incidente în prezenta cauză cele statuate prin Decizia nr. 2/2018 din 19 februarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în recurs în interesul legii, care a privit aplicarea dispoziţiilor art. 249 din C. proc. pen. şi art. 2345 din C. civ. şi a stabilit că existenţa unui sechestru asigurător penal asupra imobilelor unei persoane fizice sau juridice nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra aceloraşi bunuri a devenit opozabil terţilor anterior înfiinţării măsurii asigurătorii din procesul penal.

Se menţionează în cuprinsul acestei decizii că măsurile asigurării în procesul penal - a căror instituire este menită a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor aparţinând învinuitului/suspectului, inculpatului sau părţii responsabile civilmente, astfel după cum o spune expres art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. (reglementare similară în substanţă cu cea prevăzută de art. 163 din C. proc. pen. de la 1968) - au ca finalitate asigurarea luării măsurii confiscării speciale sau a confiscării extinse, a garantării executării pedepsei amenzii, a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune. Efectele măsurilor asigurătorii în penal sunt determinate chiar prin lege, art. 249 alin. (2) din C. proc. pen. vorbind despre "indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora".

Ca şi în materie civilă, se arată că "noţiunea de indisponibilizare, la care se referă dispoziţiile art. 249 alin. (2) din C. proc. pen., presupune că titularul bunului nu mai poate dispune liber de el, în sensul că nu îl mai poate înstrăina, greva cu sarcini, dona, închiria, fiindu-i interzis, în general, orice act voluntar care ar putea conduce la scăderea valorii bunului ori la sustragerea lui de la urmărire. Bunurile nu sunt scoase, ci rămân în circuitul civil, fiind suspendat, pe durata instituirii măsurii, doar dreptul de dispoziţie voluntară asupra acestora aparţinând proprietarului."

De asemenea, decizia în interesul legii mai arată că "Atunci când măsura asigurătorie se adoptă în vederea garantării executării pedepsei amenzii, a reparării pagubei produse statului prin infracţiune (spre exemplu, evaziunea fiscală), a plăţii cheltuielilor judiciare datorate statului ori luării măsurii confiscării speciale şi a confiscării extinse, raporturile ulterioare pronunţării hotărârii penale definitive vor fi guvernate de Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare), iar titularul creanţei incerte este, în toate aceste cazuri, statul."

Decizia în interesul legii mai subliniază că "Nu poate fi acceptată ideea potrivit căreia creditorul titular al unei creanţe ar trebui să obţină cu prioritate o hotărâre a instanţei penale de ridicare a sechestrului într-o procedură de contestare a acestuia pe calea prevăzută de art. 250 din C. proc. pen., singurele aspecte pe care instanţa penală le poate verifica într-o astfel de procedură fiind cele privitoare la legalitatea măsurii şi a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, iar nu şi chestiunea restabilirii ordinii de preferinţă în caz de concurs între creditori."

Astfel, în cauza de faţă, curtea a constatat că petenta C. a prezentat instanţei de apel un titlu executoriu, respectiv Sentinţa civilă nr. 12.323/24.12.2019, pronunţată de Judecătoria Braşov în Dosarul civil nr. x/2018, definitivă la data de 16.06.2020 prin neapelare, iar, în cauză, măsura asigurătorie a popririi poartă asupra conturilor inculpatului A.

Modalitatea prin care se poate pune în executare un titlu executoriu, respectiv hotărârea de partaj, poate avea loc doar în condiţiile reglementate de C. proc. civ., art. 622 şi următoarele. Astfel, conform art. 622 alin. (1) - (3) din C. proc. civ., obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă prin lege specială nu se prevede altfel. Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum şi a cheltuielilor de executare. Potrivit art. 623 din C. proc. civ., executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.

De asemenea, curtea a mai reţinut că, în motivarea Deciziei nr. 1 din 20 ianuarie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se arată că "Atunci când măsura asigurătorie din procesul penal a fost instituită în vederea confiscării speciale/extinse, dispoziţiile art. 102 alin. (8) din Legea nr. 85/2014 nu îşi găsesc aplicarea, întrucât măsura confiscării nu vizează soluţionarea laturii civile din procesul penal, ci are legătură cu modalitatea de rezolvare a acţiunii penale. 111. Confiscarea specială este o măsură de siguranţă cu caracter patrimonial, constând în trecerea silită în proprietatea statului a unor bunuri aflate în posesia sau, după caz, proprietatea făptuitorului, menţinerea bunurilor în patrimoniul făptuitorului creând o stare de pericol pentru valorile sociale. (…) 113. Scopul măsurii asigurătorii dispuse în vederea confiscării nu este acela de a crea un avantaj patrimonial vreunei persoane având un potenţial drept de creanţă, ci de a asigura că anumite categorii de bunuri rămân în patrimoniul unei persoane, urmând fi trecute în patrimoniul statului în condiţiile în care se dispune luarea măsurii." Aşadar, în cazul în care măsura asigurătorie este dispusă în vederea confiscării speciale, nu mai sunt aplicabile dispoziţiile din materia civilă referitoare la executarea silită a unor creanţe ori cele privind vânzarea bunurilor în procedura de insolvenţă şi repartizarea sumelor obţinute către creditori.

Curtea Constituţională a României a reţinut în Decizia nr. 894/2015 că "aplicarea dispoziţiilor procesual civile şi civile menţionate în procedura măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal nu trebuie înţeleasă însă în sensul că bunurile proprietate comună nu ar putea fi sechestrate ori că sechestrul presupune în mod obligatoriu partajul, căci această problemă s-ar putea pune atunci când bunul sechestrat ar fi supus urmăririi silite, ipoteză în care dispoziţiile art. 818 din C. proc. civ. sunt pe deplin aplicabile. În acest context, Curtea a observat că nu este vorba despre o exceptare de la urmărirea silită a bunurilor, ci numai despre instituirea obligaţiei de a se recurge la o procedură prealabilă, în cadrul căreia, pe calea împărţelii iniţiate de creditori sau în care ei ar interveni, s-ar determina partea ce trebuie să revină debitorului, în proprietate exclusivă. O interpretare contrară ar putea lipsi sechestrul de conţinut, dacă momentul dispunerii lui ar fi amânat şi, de asemenea, ar încălca prezumţia de nevinovăţie, dacă ar presupune partajul imediat după ce s-ar institui sechestrul. Aşadar, nu există niciun impediment legal pentru ca inscripţia (notarea) ipotecară să fie instituită asupra unui bun comun, deoarece scopul acestei măsuri şi funcţionalitatea sa nu sunt reparatorii, ci asigurătorii, prin aceasta nefiind încălcat dreptul de proprietate, consacrat constituţional."

Curtea a precizat că aceste principii reţinute de Curtea Constituţională în decizia menţionată anterior sunt aplicabile şi în ceea ce priveşte măsurile asigurătorii dispuse în cauză asupra sumelor de bani şi obligaţiunilor indicate de petenta C. în cererea de ridicare a măsurii asigurătorie. O interpretare contrară ar putea lipsi măsura asigurătorie de conţinut şi de finalitate, ceea ce nu poate fi admis. Măsura este justificată, având în vedere caracterul temporar al acesteia şi tranşarea chestiunilor litigioase prin decizia ce va fi adoptată în cauză.

Chiar art. 249 alin. (4) C. proc. pen. permite ca măsurile asigurătorii luate în vederea eventualei confiscări speciale se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile care urmează a fi supuse acestei măsuri. În acest caz sunt aplicabile cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-o cauză în care s-a ridicat aceeaşi problemă a indisponibilizării bunurilor unei terţe persoane, în care s-a reţinut că "Prin urmare, aşa cum s-a arătat, soluţionarea prezentei contestaţii nu presupune verificarea temeiniciei măsurii de confiscare, care impune administrarea de probe, fiind esenţialmente o chestiune pe fondul cauzei şi - deci - orice consideraţii cu privire la posibilitatea dispunerii confiscării bunurilor în discuţie sunt premature; acestea vor forma obiectul dezbaterilor pe fondul cauzei, în urma administrării de probe şi în condiţii de contradictorialitate, moment la care se vor putea aduce în discuţie aspecte precum buna sau reaua-credinţă a terţilor, caracterul simulat sau nesimulat al unor acte de înstrăinare, încheierea actului cu intenţia de a evita confiscarea, provenienţa bunului, acestea fiind specifice analizei instanţei prin dispunerea confiscării, ca dispoziţie a unei eventuale sentinţe de condamnare, iar nu la verificarea legalităţii măsurii sechestrului." (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, judecător de cameră preliminară, Încheierea nr. 630 din 14 noiembrie 2017, www.x.ro)

Pentru aceste motive, a fost respinsă ca nefondată cererea formulată şi precizată de petenta C.

Împotriva încheierii din data de 7 aprilie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, A., S.C. B. S.R.L. şi C. au formulat contestaţii.

Prin motivele de contestaţie formulate de inculpaţii A. şi S.C. B. S.R.L., s-a solicitat admiterea contestaţiei formulate împotriva încheierii din data de 07.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în Dosarul nr. x/2015 şi ridicarea măsurilor asigurătorii în ceea ce priveşte dobânzile conturilor bancare aparţinând inculpatului A. deschise la D., E. S.A., F. S.A. şi G. şi până la concurenţa unei sume care să asigure îndeplinirea condiţiei proporţionalităţii măsurilor asigurătorii cu scopul urmărit de acestea raportat la cuantumul real al prejudiciului reclamant de părţile civile.

În esenţă, s-a menţionat că măsurile asigurătorii încalcă dispoziţiile art. 252 alin. (1) C. proc. pen. referitoare la evaluarea bunurilor sechestrate. Prevederile art. 252 alin. (1) şi art. 253 alin. (1) C. proc. pen.. nu lasă loc de interpretări, fiind obligatorie evaluarea bunurilor asupra cărora această măsură este instituită, precum şi să procedeze la descrierea amănunţită a acestora în procesul-verbal de aplicare a sechestrului. În acest context, s-a apreciat că măsura sechestrului asigurător instituită de organul de urmărire penală este dispusă cu nerespectarea legii procesual penale, întrucât bunurile sechestrate nu sunt în niciun fel evaluate, sens în care devin incidente dispoziţiile art. 282 C. proc. pen., vătămarea constând în atingerile aduse dreptului de proprietate.

În ceea ce priveşte sechestrul asigurător instituit asupra dobânzilor conturilor bancare, în cazul sechestrului, s-a susţinut că măsura nu poate purta decât asupra bunurilor existente la momentul înfiinţării acestuia, după cum rezultă din dispoziţiile art. 165 - 166 C. proc. pen.. care reglementează procedura într-o asemenea situaţie. Pe cale de consecinţă, a precizat că sechestrul nu poate purta decât asupra bunurilor existente, a căror descriere şi evaluare este posibilă la momentul înfiinţării acestei măsuri, ceea ce înseamnă că inculpatul poate dispune de sumele de bani cu care va fi alimentat contul după momentul înfiinţării sechestrului.

Totodată, s-a menţionat că, motivul indisponibilizării avut în vedere de procuror la momentul dispunerii măsurilor asigurătorii prin Ordonanţa procurorului din data de 06.10.2014 în Dosarul nr. x/2014, poate suferi modificări, având în vedere evoluţia cauzei şi probele noi care sunt administrate în cursul cercetării judecătoreşti.

A fost arătat că, prin soluţia de achitare, situaţia care a determinat luarea măsurilor asigurătorii s-a schimbat, nesubzistând temeiurile care au impus luarea acestor măsuri.

În concluzie, s-a apreciat că, în cauză, nu mai este îndeplinită condiţia proporţionalităţii, motivul reţinut de către instanţa de judecată, acela al asigurării unei eventuale confiscări speciale neputând fi opus şi fiind demontat de însăşi soluţiile de achitare pronunţate în cauză.

Astfel, s-a considerat că necesitatea menţinerii sechestrelor aplicate încă din anul 2014 nu îşi găseşte un fundament real şi concret şi se bazează doar pe eventualitatea admiterii căilor ordinare de atac ale apelului şi eventualitatea dispunerii unei confiscări speciale.

În ceea ce priveşte măsura indisponibilizării bunurilor aparţinând societăţii B. S.R.L. până la soluţionarea apelurilor declarate în cauză apare drept excesivă fiind fundamentată pe aceeaşi eventualitate a dispunerii unei confiscări speciale urmare a soluţionării favorabile a cererilor de apel promovate în cauză. A fost invocată Decizia nr. 1/20.01.2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a reţinut în parag. nr. 49 şi 110 că, atunci când măsura asiguratorie a fost instituită în vederea confiscării extinse, dispoziţiile art. 102 alin. (8) din Legea nr. 85/2014 nu îşi găsesc aplicarea, întrucât măsura confiscării nu vizează soluţionarea laturii civile din procesul penal, ci are legătură cu modalitatea de rezolvare a acţiunii penale. Astfel, întrebarea care se pune este dacă temeiurile care au determinat luarea măsurilor asigurătorii subzistă în continuare date fiind soluţiile de achitare pronunţate pe fondul cauzei şi dacă apelurile formulate în cauză de către Parchet ar putea justifica măsura confiscării speciale în măsura să argumenteze menţinerea acestor măsuri.

Prin motivele de contestaţie formulate, numita C. a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii penale atacate şi, în consecinţă, ridicarea sechestrului/popririi asigurătorii asupra cotei de 1/2 din sumele de bani, titlurile de stat/obligaţiunile, proprietatea subsemnatei, existente în următoarele conturi bancare: CC. - 7.964 RON cont curent, 189.355,79 dolari SUA cont curent, 842.000 dolari SUA obligaţiuni (421 obligaţiuni), G. - 743.776,50 dolari SUA obligaţiuni (360 obligaţiuni), 153.796,39 dolari SUA depozit, 1.517,71 RON cont curent, D. - 1.093.006 dolari SUA obligaţiuni (486 obligaţiuni), 37.965 RON, 2.053.486,71 dolari SUA depozit, 195.288,19 dolari SUA cont curent, 446.489,67 Euro, depozit şi radierea notărilor acestor sechestre/popriri din registrele de evidenţă electronică/Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

S-a arătat că Dosarul penal nr. x/2015 se află în faza procesuală a apelului, parchetul criticând soluţiile de achitare dispuse de instanţa de fond, iar măsurile asigurătorii se impun a fi menţinute pentru a asigura o eventuală confiscare specială. S-a precizat că aceasta nu a fost niciun moment solicitată, argumentată, dovedită şi/sau dispusă în cadrul Dosarului nr. x/2015, nici prin sentinţa pronunţată de Tribunalul Braşov, nici prin motivele de apel formulate de parchet.

Mai mult, s-a arătat că valorile patrimoniale recunoscute, prin hotărârea judecătorească definitivă de partaj, ca aflându-se în proprietatea sa exclusivă, provin din surse licite, respectiv din vânzarea unor licenţe radio-tv, operaţiune care a format obiectul cercetărilor în cadrul Dosarului penal nr. x/2017, soluţionat definitiv prin achitarea inculpatului A., prin Sentinţa penală nr. 172/16.10.2019, pronunţată de Tribunalul Braşov şi a Deciziei penale nr. 87/16.02.2021 pronunţate de Curtea de Apel Braşov.

În ceea ce priveşte formularea unei cereri similare în Cauza nr. 5328/62/2016/al3 a Curţii de Apel Braşov, respinsă prin încheierea din data de 10 februarie 2021, contestatoarea a precizat că cererea din cadrul dosarului menţionat nu este similară, în respectivul dosar, prin Încheierea penală definitivă nr. 13/03.05.2019, pronunţată de Tribunalul Covasna în Dosarul penal nr. x/2016, se dispusese deja ridicarea măsurii asigurătorii a popririi conturilor curente aparţinând inculpatului A., până la concurenţa sumei de 78.000 euro (echivalentul în RON). Pe de altă parte, la soluţionarea respectivului dosar nu au fost avute în vedere dispoziţiile art. 2502 C. proc. pen., care au intrat în vigoare la data de 18 februarie 2021, când a fost publicată în M. Of. nr. 167, Legea nr. 6/2021.

Pentru termenul din data de 26 ianuarie 2021, s-a arătat că a renunţat la cererea de ridicare parţială a sechestrului, solicitând:

1) să se ia act prin încheiere de existenţa Sentinţei civile nr. 12.323/24.12.2019, îndreptată sub aspectul erorii prin încheierea şedinţei Camerei de consiliu din data de 06.07.2020, pronunţată de Judecătoria Braşov în Dosarul civil nr. x/2018, definitivă, prin care s-a dispus: partajul banilor aflaţi în conturi, depozitelor bancare şi obligaţiunilor, prin atribuirea atât către reclamantă, cât şi către pârât a 1/2 din sumele de bani aflate în conturi, precum şi a 1/2 din depozitele bancare şi 1/2 din obligaţiuni.

2) să se constate că măsura sechestrului menţinută până la concurenţa sumei de 78.000 euro, vizează cota de 1/2 (din sumele de bani aflate în conturile, depozitele bancare şi obligaţiunile existente la E., D. şi G.), care a revenit inculpatului A., conform hotărârii judecătoreşti civile definitive, mai sus menţionate.

În raport de dispoziţiile art. 2502 C. proc. pen., contestatoarea a susţinut că, în cauză, nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii asigurătorii, faţă de împrejurarea că ulterior luării acestora a fost pronunţată Sentinţa civilă nr. 12.323/24.12.2019 a Judecătoriei Braşov, definitivă, prin care s-a stabilit în dreptul exclusiv de proprietate în favoarea subsemnatei asupra sumelor de bani, titlurilor de stat şi obligaţiunilor existente în cele trei conturi bancare.

Prin Sentinţa civilă nr. 12323/24.12.2019 pronunţată de Judecătoria Braşov în Dosarul nr. x/2018, definitivă prin Decizia civilă nr. 75/06.04.2021, pronunţată de Tribunalul pentru minori şi familie Braşov, s-a dispus, printre altele:

a) Constată compunerea masei partajabile ca fiind formată din sumele de bani şi titlurile de stat/obligaţiunile conform situaţiilor furnizate de bănci la solicitarea instanţei la CC. - 7.964 RON cont curent, 189.355,79 dolari SUA cont curent, 842.000 dolari SUA obligaţiuni, adică 421 obligaţiuni, la Banca G. - 743.776,50 dolari SUA obligaţiuni, adică 360 obligaţiuni, 153.796,39 dolari SUA depozit, 1.517,71 RON cont curent, la Banca D. - 1.093.006 dolari SUA obligaţiuni, adică 486 obligaţiuni, moneda obligaţiunilor este dolari SUA, suma arătată în adresă este suma de 4.149.599,97 raportat la cursul BNR din 09.04.2018, 37.965 RON, 2.053.486,71 dolari SUA depozit, 195.288,19 dolari SUA cont curent, 446.489,67 euro depozit;

b) Constată că reclamanta deţine o cotă de 1/2 şi pârâtul, de asemenea, o cotă de 1/2 din masa partajabilă;

c) Dispune ieşirea părţilor din indiviziune cu privire la sumele de bani deţinute în conturi, depozite şi obligaţiuni în cotele de 1/2;

d) Imobilele terenuri şi construcţii urmează a fi deţinute de ambele părţi conform cotelor de 1/2;

e) Dispune partajul banilor aflaţi în conturi, depozitelor bancare şi obligaţiunilor, prin atribuirea atât către reclamantă, cât şi către pârât a 1/2 din sumele de bani aflate în conturi, precum şi a 1/2 din depozitele bancare şi 1/2 din obligaţiuni.

Astfel, s-a menţionat că, în temeiul hotărârii judecătoreşti de partaj, rămasă definitivă, contestatoarea are calitatea de titular exclusiv al unei cote de 1/2 din sumele, depozitele şi obligaţiunile existente la cele trei bănci, iar acestea au natura juridică a unor bunuri proprii.

S-a mai arătat că aceasta a fost terţ faţă de raportul juridic de drept penal care se desfăşoară între organele statului român şi A.

Mai mult, s-a precizat că, la momentul instituirii măsurii sechestrului nu era stabilită cota de contribuţie, nu era dispusă sistarea coproprietăţii/codevălmăşiei şi nici atribuirea în proprietate exclusivă a unei părţi din acestea.

Atât timp cât pretinsele fapte penale imputabile inculpatului pot atrage cel mult răspunderea personală a acestuia, măsurile asigurătorii pot viza numai bunurile proprii.

Astfel, s-a arătat că menţinerea sechestrului penal în privinţa cotei sale de 1/2 din bunurile menţionate aduce atingere însuşi dreptului său de proprietate, garantat de Constituţia României, C. civ. Român şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (art. 1 din Protocolul nr. 1).

Raţiunea dispoziţiilor art. 2502 C. proc. pen. este aceea de a se verifica periodic dacă subzistă în continuare temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurilor asiguratorii. Or, faţă de existenţa Sentinţei civile nr. 12.323/24.12.2019, pronunţată de Judecătoria Braşov în Dosarul civil nr. x/2018, definitivă, s-a considerat că nu mai subzistă în totalitate temeiurile care au determinat luarea acestora, inclusiv asupra unor bunuri care nu aparţin inculpatului, ci ale unei persoane total străine de raportul juridic penal dedus judecăţii.

În concluzie, contestatoarea C. a solicitat admiterea contestaţiei formulate, desfiinţarea încheierii atacate şi ridicarea sechestrului cu privire la cota de 1/2 din bunurile mobile enumerate, asupra cărora deţine un drept de proprietate exclusivă, garantat prin lege, Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 2502 din C. proc. pen., introdus prin Legea nr. 6 din 18 februarie 2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în M. Of. nr. 167/18.02.2021, în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 din C. proc. pen. aplicându-se în mod corespunzător.

Conform art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi exigenţelor art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Convenţia Europeană, atat la luarea măsurii asiguratorii a sechestrului, cat si pe perioada în care aceasta este menţinută, trebuie respectat testul de proportionalitate pentru ca măsura prin durata şi scopul urmărit să nu se transforme odată cu trecerea timpului într-o sarcină excesivă pentru persoana ale cărei bunuri sunt indisponibilizate (cauza Forminster Enterprises Limited c. Republicii Cehe (hotărarea din 2008).

Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată întrucât măsurile asigurătorii sunt acele măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile care aparţin inculpatului, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, afectând, atributul dispoziţiei juridice şi materiale, întrucât proprietarul acestor bunuri pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.

Prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curţi de Casatie si Justiţie privind recursul în interesul legii, instanta supremă a reţinut că:

"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proportionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general si protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporţionalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia rezultă atat din art. 1 din Primul Protocol aditional la Convenţia Europeană cat si din art. 53 alin. (2) din Constitutia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertăţii)".

Măsurile asigurătorii au fost definite de doctrină ca fiind măsuri procesuale care constau în indisponibilizarea, pe parcursul procesului penal, a bunurilor unor persoane, pentru ca acestea să nu le înstrăineze până la sfârşitul procesului penal şi să devină insolvabile.

Prin Ordonanţa nr. 49/P/2014 din data de 06 octombrie 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a popririi asupra conturilor bancare aparţinând inculpatului A. deschise la D., E. S.A., F. S.A. şi G.: sumele de 4.719,09 RON, 23.587,04 dolari SUA şi titluri de stat în valoare de 2.926.455,2 RON (E. SA), sumele de 64,06 RON, 439.449,28 euro, 56.472,85 dolari SUA şi 1.900.00,00 dolari SUA (D.) şi sumele de 1.522,63 RON şi 30.273,48 dolari SUA (G. S.A.).

Prin ordonanţa procurorului din 08.10.2014 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra celor 62 de părţi sociale reprezentând 100% din capitalul social al S.C. B. S.R.L. Braşov, cu o valoare totală de 620 de RON, aparţinând inculpatului A., în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracţiune.

La data de 04.12.2014 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra celor 6 instrumente financiare (acţiuni) la H. S.A. (CUI x), 5 instrumente financiare (acţiuni) la I. S.A. (CUI x), 32 instrumente financiare (acţiuni) la J. S.A. (CUI x), 38 instrumente financiare (acţiuni) la K. S.A. (CUI x) şi 10 instrumente financiare (acţiuni) la L. S.A. (CUI x), aparţinând inculpatului A.

De asemenea, la aceeaşi dată, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra cotei de 1/2 din imobilul (construcţie şi teren) situat în municipiul Braşov, str. x în suprafaţă de 321,44 mp şi anexe 42 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/1/3, teren în suprafaţă de 1.800 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/3 şi teren în suprafaţă de 739,13 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/2 aparţinând inculpatului A., ce a fost pusă în aplicare prin procesul-verbal din data de 04.12.2014.

Prin ordonanţa din 10.12.2014, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov, în Dosarul nr. x/2014, printre altele, a dispus ridicarea parţială a popririi instituită prin ordonanţa procurorului din data de 06.10.2014 asupra contului bancar deschis în RON la E. S.A. aparţinând inculpatului A., în limita a 2/3 din sumele viitoare primite în acest cont cu titlu de salariu.

Prin procesul-verbal din data de 11.12.2014, în temeiul art. 278 C. proc. pen., s-a procedat la îndreptarea erorii materiale din cuprinsul ordonanţei de instituire a sechestrului din data de 04.12.2014 şi a procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 04.12.2014, prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra imobilului (construcţie şi teren) situat în municipiul Braşov, str. x în suprafaţă de 321,44 mp şi anexe 42 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/1/3, teren în suprafaţă de 1.800 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/2 aflat în proprietatea inculpatului A. în sensul că, instituirea sechestrului în privinţa imobilelor cu următoarele date de identificare:

- imobil (construcţie şi teren) situate în municipiul Braşov, str. x, respectiv "construcţie (C2) identificată cu nr. cad. x nr. top. x înscrisă în CF nr. x - C2 a localităţii Braşov, compusă din: construcţie, în regim P+E compusă din 5 camere şi dependinţe împreună cu cota aferentă din terenul parte de uz comun, construcţie (C3) identificată cu nr. cad. x nr. top. x înscrisă în CF nr. x-C3 a localităţii Braşov, compusă din: garaj împreună cu cota aferentă din terenul parte de uz comun, precum şi asupra cotei de 926.664/2.400.000 din terenul parte de uz comun în suprafaţă de 2000 mp identificat actualmente cu nr. cadastral x - identificat cu nr. top x înscris în CF nr. x a localităţii Braşov;

- imobil "teren în suprafaţă de 1800 mp înscris în CF nr. x Braşov sub nr. cadastral/topografic (2205 - 2206)/l/l)/3"

- imobil "teren în suprafaţă de 683 mp înregistrat cu număr cadastral x, nr. top. x transcris în CF electronică nou înfiinţată cu nr. x Braşov", şi respectiv "teren în suprafaţă de 56 mp înregistrat cu număr cadastral x, nr. top. x transcris în CF electronică nou înfiinţată cu nr. x Braşov" rezultate în urma dezmembrării imobilului iniţial în suprafaţă de 739 prin actul nr. x/2014 şi nu cu datele de identificare eronat redactate în cuprinsul Ordonanţei de instituire a sechestrului din data de 4.12.2014 şi a procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 04.12.2014.

De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător în "cota de 1/1" din imobilele aparţinând inculpatului A. în coproprietate devălmaşă cu soţia sa DD.

Tot prin ordonanţa din 4.12.2014, în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A - Serviciul Teritorial Braşov, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile ce aparţin S.C. B. S.R.L. Braşov:

- Imobil (două case de lemn şi teren) prima suprafaţă utilă de 86,20 mp şi cea de-a doua casă din lemn cu anexă pentru centrală termică cu suprafaţa utilă de 146,20 mp edificate pe terenul în suprafaţă de 17400 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 9.100 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 10.700 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 4.740 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 259 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 1.875 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 3.750 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 7.500 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 1.875 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 5.711,20 mp înscris în CF nr. x nr. top x.

Prin Rechizitoriul nr. x/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alţii, a inculpaţilor:

I. A., pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen. şi art. 5 C. pen. abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen. şi art. 5 C. pen. abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000; instigare la tentativă la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 C. pen. rap. la art. 32 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

II. S.C. B. S.R.L., pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Prin Sentinţa penală nr. 44/S din 30.04.2020 a Tribunalului Braşov, s-a dispus cu privire la inculpaţii din prezenta cauză, următoarele:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la acceptarea la plată şi decontarea de lucrări în executarea Contractului de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006).

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la executarea Contractului de achiziţie nr. x/29.01.2007 pentru realizarea investiţiei "Reabilitare, amenajare refuncţionalizare Complex de agrement BB.").

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la executarea Contractului de achiziţie nr. x/05.05.2008 pentru realizarea investiţiei "Amenajare suprafeţe de joc - terenuri sportive la Liceul Andrei Şaguna").

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen., art. 5 C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi art. 76 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe o durată de 4 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen. (faptă relativ la actualizarea preţului cu un coeficient k pentru contractul de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006).

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen., art. 5 C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi art. 76 alin. (1) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe o durată de 5 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen. (faptă relativ la actualizarea preţului cu un coeficient k pentru Contractul de achiziţii publice nr. 69/20.09.2007).

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen. (faptă relativ la atribuirea contractului de achiziţii publice "Proiectare şi execuţie, reabilitare - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov -Consolidare şi reamenajare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov - Corp B).

În baza art. 38 alin. (1) - (39) alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea de 5 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 2 ani închisoare - inculpatul A. având de executat în final pedeapsa de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe o perioadă de 5 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatei S.C. B. S.R.L., pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Relativ la latura civilă, Tribunalul a reţinut că probele administrate în cauză au relevat, fără echivoc, faptul că, urmare a înţelegerii dintre inculpaţii A. şi M. referitoare la actualizările nelegale de preţ la Contractele de achiziţii publice nr. x şi nr. 69/20.09.2007, a fost cauzat un prejudiciu părţii civile Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Braşov.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 19 C. proc. pen.., s-a admis în parte acţiunea civilă exercitată de către partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Braşov şi a obligat inculpaţii A. şi M., în solidar, la plata către această parte civilă a următoarelor sume de bani:

- 2.228.483,35 RON (cu titlu de actualizare de preţ nelegală aferentă Contractului de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006) la care s-a adăugat suma de 1.970.533,76 RON (cu titlu de dobândă aferentă primei sume indicate până la data de 23.11.2017), precum şi dobânda legală aferentă acestei prime sume indicate de la data de 23.11.2017 şi până la achitarea integrală a debitului, toate aceste sume cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale;

- 18.042.939,27 RON (cu titlu de actualizare de preţ nelegală aferentă contractului de achiziţii publice nr. 69/20.09.2007) la care s-a adăugat suma de 19.470.781,41 RON (cu titlu de dobândă aferentă primei sume indicate până la data de 30.10.2018), precum şi dobânda legală aferentă acestei prime sume indicate, de la data de 30.10.2018 şi până la achitarea integrală a debitului, toate aceste sume cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., văzând soluţia indicată pe latură penală şi civilă relativ la inculpatul A., s-au menţinut măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale relativ la bunurile inculpatului A., şi anume:

a. măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor bancare aparţinând inculpatului A. deschise la D., E. S.A., F. S.A. şi G., măsura instituită prin ordonanţa procurorului din data de 06.10.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A - Serviciul Teritorial Braşov;

b. măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 62 de părţi sociale reprezentând 100% din capitalul social al S.C. B. S.R.L. Braşov, cu o valoare totală de 620 de RON, aparţinând inculpatului A., instituită prin ordonanţa procurorului din 08.10.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov;

c. măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 6 instrumente financiare (acţiuni) la H. S.A. (CUI x), 5 instrumente financiare (acţiuni) la I. S.A. (CUI x), 32 instrumente financiare (acţiuni) la J. SA (CUI x), 38 instrumente financiare (acţiuni) la K. S.A. (CUI x) şi 10 instrumente financiare (acţiuni) la L. S.A. (CUI x), aparţinând inculpatului A., instituită prin ordonanţa procurorului din 04.12.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A - Serviciul Teritorial Braşov;

d. măsura asiguratorie a sechestrului asupra cotei de 1/2 din imobilul (construcţie şi teren) situat în municipiul Braşov, str. x în suprafaţă de 321,44 mp şi anexe 42 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/1/3, teren în suprafaţă de 1800 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/3 şi teren în suprafaţă de 739,13 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/2 aparţinând inculpatului A., ce a fost pusă în aplicare prin procesul-verbal din data de 04.12.2014, instituită prin ordonanţa procurorului din 04.12.2014, aşa cum s-a specificat şi în procesul-verbal din data de 11.12.2014, de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul ordonanţei de instituire a sechestrului din data de 04.12.2014 şi a procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 04.12.2014 în Dosarul nr. x/P/2014 al D.N.A - Serviciul Teritorial Braşov.

S-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile ce aparţin S.C. B. S.R.L. Braşov:

- Imobil (două case de lemn şi teren) prima suprafaţă utilă de 86,20 mp şi cea de-a doua casă din lemn cu anexă pentru centrală termică cu suprafaţa utilă de 146,20 mp edificate pe terenul în suprafaţă de 17.400 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 9.100 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 10.700 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 4.740 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 259 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 1.875 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 3.750 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 7.500 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 1.875 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneaţă situat în Râşnov, Glăjerie Râul Mare, judeţul Braşov în suprafaţă de 5.711,20 mp înscris în CF nr. x nr. top x.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA - ST Braşov, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia penală, sub nr. x/2015.

Potrivit dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 78/2000, în cazul în care s-a reţinut săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

Atunci când se dispune luarea unei măsuri asigurătorii, trebuie avute în vedere mai multe valori implicate în cauză, respectiv se impune o evaluare a prejudiciului produs prin infracţiune, astfel încât valoarea bunurilor sechestrate ce ar urma să fie valorificate în vederea despăgubirii părţii civile să fie cât mai apropiată de valoarea prejudiciului pretins.

Măsurile asigurătorii se menţin dacă sunt necesare şi proporţionale cu scopul urmărit, respectiv pentru repararea pagubei produse prin infracţiune.

Aşa cum prevăd dispoziţiile art. 2502 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că se impune verificarea măsurilor asigurătorii sub aspectul subzistenţei temeiurilor care au determinat luarea măsurilor asigurătorii şi, pe cale de consecinţă, dispunerea menţinerii, restrângerii sau extinderii măsurilor, respectiv ridicarea acestora.

În prezenta cauză, astfel cum rezultă din actele dosarului, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a popririi asupra conturilor bancare aparţinând inculpatului A.; a sechestrului asupra instrumentelor financiare (acţiuni) aparţinând aceluiaşi inculpat; a sechestrului asupra cotei de 1/2 din imobilul (construcţie şi teren) situat în municipiul Braşov, str. x aparţinând aceluiaşi inculpat; a sechestrului în privinţa mai multor imobile; menţinute prin Sentinţa penală nr. 44/S din 30.04.2020 a Tribunalului Braşov.

Prin încheierea din 03 mai 2019 a Tribunalului Covasna, în Dosarul nr. x/2016, s-a admis cererea formulată de inculpatul A. şi s-a ridicat măsura asigurătorie a popririi dispusă prin ordonanţa din data de 30.09.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov în Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2015, asupra conturilor curente aparţinând inculpatului, deschise la E. S.A., N. S.A. şi G. S.A., până la concurenţa sumei de 78.000 euro (echivalentul în RON), menţinând măsura asigurătorie a popririi, dispusă asupra conturilor curente deschise la D. S.A., în vederea confiscării, până la concurenţa sumei de 78.000 euro (echivalentul în RON).

Înalta Curte constată că, în cauză, instanţa de fond a admis, în parte, acţiunea civilă exercitată de partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Braşov şi a obligat, printre alţii, pe inculpatul A., la plata sumei de 2.228.483,35 RON (cu titlu de actualizare de preţ nelegală aferentă Contractului de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006) la care s-a adăugat suma de 1.970.533,76 (cu titlu de dobândă aferentă primei sume indicate pana la data de 23.11.2017), precum şi dobânda legală aferentă acestei prime sume indicate de la data de 23.11.2017 şi până la achitarea integrală a debitului, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale, precum şi a sumei de 18.042.939,27 RON (cu titlu de actualizare de preţ nelegală aferentă Contractului de achiziţii publice nr. 69/20.09.2007) la care s-a adăugat suma de 19.470.781,41 (cu titlu de dobândă aferentă primei sume indicate pană la data de 30.10.2018), precum şi dobânda legală aferentă acestei prime sume indicate, de la data de 30.10.2018 şi până la achitarea integrală a debitului, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale.

Inculpatul A. a invocat nelegalitatea instituirii măsurilor asigurătorii, în raport cu dispoziţiile art. 251 şi art. 252 C. proc. pen., precum şi existenţa nulităţii relative prevăzute de art. 282 C. proc. pen.

Înalta Curte constată că potrivit art. 2502 C. proc. pen., instanţa de judecată verifică "dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii".

Verificând temeiurile care au determinat luarea măsurii asigurătorii şi văzând soluţia de condamnare, pe latură penală, pentru infracţiuni de prejudiciu şi obligarea inculpatului A., pe latură civilă, la plata sumelor de bani cu titlu de despăgubiri civile, care au determinat instanţa de fond să menţină măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale relativ la bunurile inculpatului A., Înalta Curte apreciază că se justifică menţinerea în continuare a măsurilor asigurătorii dispuse în cauză, constatându-se proporţionalitatea acestora cu scopul urmărit, respectiv în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracţiune şi constatat prin hotărârea ce a soluţionat în primă instanţă acţiunea penală şi civilă.

Prin dispunerea unei soluţii cu privire la fondul cauzei, prima instanţă a statuat în mod obligatoriu, ca o consecinţă impusă de lege şi asupra menţinerii măsurilor asigurătorii, măsurile servind finalităţilor pentru care au fost înfiinţate.

Cazul special de încetare a măsurilor asigurătorii, prevăzut la art. 397 alin. (5) C. proc. pen., potrivit căruia măsurile asigurătorii încetează de drept în termen de 30 de zile de la pronunţarea hotărârii prin care acţiunea civilă a fost lăsată nesoluţionată în temeiul art. 25 alin. (5) C. proc. pen., nu este incident, Sentinţa penală nr. 44/S din 30.04.2020, conţinând soluţia de admitere a acţiunii civile şi de obligare a inculpaţilor la plata, către partea civilă, a sumelor de bani reprezentând despăgubiri.

Aşa fiind, soluţia menţinerii măsurii asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului produs părţii civile prin infracţiune, este necesară şi proporţională cu scopul urmărit.

Concluzionând, instanţa constată că măsurile asigurătorii dispuse relativ la bunurile inculpatului A. sunt necesare şi proporţionale cu scopul urmărit şi se impune menţinerea lor.

În ceea ce priveşte inculpata S.C. B. S.R.L., Înalta Curte constată că temeiurile avute în vedere la instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului în cursul urmăririi penale au dispărut.

Astfel, se observă că măsurile asigurătorii au fost instituite în cursul urmăririi penale, în anul 2014; că, la data de 24.04.2015, Tribunalului Braşov a fost învestit cu Rechizitoriul nr. x al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie; că, prin Sentinţa penală nr. 44/S din 30.04.2020 a Tribunalului Braşov s-a dispus, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.., achitarea inculpatei S.C. B. S.R.L., pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor imobile aparţinând acesteia.

Deşi Sentinţa penală nr. 44/S din 30.04.2020 a Tribunalului Braşov nu este definitivă, nu poate fi ignorată, deoarece a fost pronunţată după administrarea unui probatoriu complex, ce a fundamentat soluţia laturii penale şi civile, din care a decurs logic cea privitoare la măsurile asigurătorii.

Totodată, în ansamblul procedurilor derulate în prezenta cauză, aplicabilitatea prevederilor art. 2502 din C. proc. pen., se impune a fi amintită doar durata măsurilor asigurătorii.

Înalta Curte constată drept excesivă durata efectivă a măsurii asigurătorii faţă de inculpata S.C. B. S.R.L., respectiv perioada în care a fost privată de prerogativa folosinţei bunurilor imobile. În plus, soluţia de achitare pronunţată pe fondul cauzei, în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., lipseşte de fundament măsura asigurătorie, astfel că se va menţine soluţia de ridicare a sechestrului asupra bunurilor imobile ce aparţin S.C. B. S.R.L. Braşov, dispusă prin Sentinţa penală nr. 44/S din 30.04.2020, a Tribunalului Braşov, în Dosarul nr. x/2015.

În ceea ce priveşte contestaţia numitei C. şi solicitarea sa de ridicare a sechestrului/popririi asigurătorii asupra cotei de 1/2 din sumele de bani, titlurile de stat/obligaţiunile, existente în conturile bancare CC. (7.964 RON cont curent, 189.355,79 dolari SUA cont curent, 842.000 dolari SUA, 421 obligaţiuni), G. (743.776,50 dolari SUA, 360 obligaţiuni, 153.796,39 dolari SUA depozit, 1.517,71 RON cont curent), D. (1.093.006 dolari SUA, 486 obligaţiuni, 37.965 RON, 2.053.486,71 dolari SUA depozit, 195.288,19 dolari SUA cont curent, 446.489,67 euro, depozit şi radierea notărilor acestor sechestre/popriri), pe care o consideră întemeiată.

Se constată că, prin ordonanţa din data de 04.12.2014, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător în "cota de 1/1" asupra imobilelor aparţinând soţilor A., A. DD. Cristina, aflate în coproprietate devălmaşă cu soţia sa.

Prin Sentinţa civilă nr. 12323 din data de 24.12.2019, pronunţată de Judecătoria Braşov, secţia civilă, în Dosarul nr. x/2018, definitivă prin neapelare, s-a constatat, printre altele, cu privire la reclamanta DD. Cristina că deţine o cotă de 1/2 din masa partajabilă formată din:

- Imobilul construcţie situat în loc. Braşov, str. x, jud. Braşov înscris în CF x Braşov compus din P+E şi garaj, Casă - construcţie din lemn construită în anul 2000, finisată, CF x-C2 suprafaţa 321,44 mp - 1.630 RON/mp x 321,44 mp egal 523,947 RON;

- Imobilul situat în loc. Braşov, jud. Braşov înscris în CF x Braşov compus din teren intravilan în suprafaţă de 683 mp teren neconstruit dar construibil, fără utilităţi - 363 RON/mp x 683 mp egal 247,929 RON;

- Imobilul situat în loc. Braşov, jud. Braşov, înscris în CF x Braşov, compus din teren intravilan în suprafaţă de 1.800 mp, teren neconstruit şi neconstruibil din cauză că nu are front stradal -132 RON x 1800 mp egal 237.600 RON;

- Imobilul situat în loc. Braşov, jud. Braşov, înscris în CF x Braşov compus din teren intravilan în suprafaţă de 56 mp teren neconstruit dar construibil, fără utilităţi - 363 RON/mp x 56 mp egal 20.328 RON.

S-a dispus ieşirea părţilor din indiviziune cu privire la sumele de bani deţinute în conturi, depozite şi obligaţiuni în cotele de 1/2, prin atribuirea atât către reclamantă, cât şi către pârât a 1/2 din sumele de bani aflate în conturi precum şi a 1/2 din depozitele bancare şi 1/2 din obligaţiuni aflate la CC. - 7.964 RON cont curent, 189.355,79 dolari SUA cont curent, 842.000 dolari SUA obligaţiuni adică 421 obligaţiuni; Banca G. - 743.776,50 dolari SUA obligaţiuni adică 360 obligaţiuni, 153.796,39 dolari SUA depozit, 1.517,71 RON cont curent; Banca D. - 1.093.006 dolari SUA obligaţiuni adică 486 obligaţiuni, moneda obligaţiunilor este dolari SUA, suma arătată în adresă este suma de 4.149.599,97 raportat la cursul BNR din 09.04.2018, 37.965 RON, 2.053.486,71 dolari SUA depozit, 195.288,19 dolari SUA cont curent, 446.489,67 euro, depozit.

Potrivit dispoziţiilor art. 249 alin. (4) din C. proc. pen., măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

Însă, în cauză, bunurile proprietate personală aparţinând fostei soţii a inculpatului A. nu au fost supuse măsurii confiscării speciale ori extinse. Conform datelor dosarului şi susţinerilor procurorului de şedinţă, numita C., atât din punct de vedere formal şi substanţial, este complet străină de raportul juridic de drept penal (conflictul dedus judecăţii), deopotrivă este străină de cadrul procesual declanşat prin actul de sesizare a instanţei, fiind terţ faţă de cauză.

Înalta Curte constată că numita C. nu a fost cercetată penal, nu a dobândit calitatea de suspect ori inculpat, în concluzie faţă de aceasta nu s-a dispus trimiterea în judecată şi nu s-a solicitat dispunerea confiscării, speciale ori extinse prin actul de sesizare a instanţei.

De altfel, se constată că, pe parcursul întregii cercetări în faza de urmărire penală ori judecată, în fond şi în apel, în Dosarul penal nr. x/2015, aflat în prezent pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia penală, în faza procesuală a apelului, numita C. nu a avut calitatea de parte ori terţ/intimat, fiind complet străină de procedură ca urmare a manierei în care procurorul de caz a întocmit actul de sesizare ce nu a vizat-o în nicio limită ori formă, chiar dacă la acel moment fuseseră indisponibilizate bunuri ale soţilor, iar aceasta putea justifica un interes legitim.

Raţiunea dispoziţiilor art. 2502 C. proc. pen. este aceea de a se verifica periodic dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii.

Sentinţa civilă nr. 12.323/24.12.2019 a Judecătoriei Braşov, în Dosarul civil nr. x/2018, a statuat definitiv asupra partajului, cu privire la sumele de bani aflate în conturi, depozite bancare şi obligaţiuni, prin atribuirea, în proprietate exclusivă către numita C. a 1/2 din acestea.

În aceste condiţii ale atestării dreptului său de proprietate exclusiv prin ieşirea din indiviziune, ale lipsei implicării în cauza penală în care este cercetat fostul său soţ şi întrucât nu este vizată de măsura confiscării speciale ori extinse în cauza în care bunurile sale sunt indisponibilizate, Înalta Curte nu poate decât să constate că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurilor asigurătorii faţă de bunurile acesteia.

Deşi practica judiciară permite instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor comune ale inculpatului şi ale soţiei sale, bunurile aflate în proprietatea codevălmaşă a soţilor nefiind exceptate în mod expres de la luarea măsurilor asigurătorii (Decizia nr. 2616 din 29 august 2012 pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect cerere de ridicare a măsurii sechestrului asigurător), în cauza pendinte, urmare a partajului şi atestării proprietăţii exclusive, bunurile devenite proprii ale fostei soţii şi care nu sunt vizate de confiscare, nu pot fi afectate de nicio măsură asigurătorie.

Astfel că, menţinerea sechestrului în privinţa bunurilor menţionate aduce atingere substanţei dreptului de proprietate a numitei C., motiv pentru care Înalta Curte va proceda la ridicarea măsurii asigurătorii asupra bunurilor mobile ale acesteia, menţionate în Sentinţa civilă nr. 12323 din data de 24.12.2019.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) raportat la art. 2502 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de A. împotriva încheierii din data de 7 aprilie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

În temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) raportat la art. 2502 din C. proc. pen., va admite contestaţiile formulate S.C. B. S.R.L. prin administrator special A. şi C. împotriva aceleiaşi încheieri.

Va desfiinţa încheierea atacată în ceea ce-i priveşte pe aceştia şi, rejudecând:

Va menţine soluţia de ridicare a măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor imobile ce aparţin S.C. B. S.R.L. Braşov, dispusă prin Sentinţa penală nr. 44/S pronunţată la data de 30.04.2020, de către Tribunalul Braşov, în Dosarul nr. x/2015.

Va dispune ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile ale numitei C., respectiv asupra cotei de 1/2 din sumele de bani, titluri de stat sau obligaţiuni menţionate în Sentinţa civilă nr. 12323 din data de 24.12.2019, pronunţată de Judecătoria Braşov, secţia civilă, definitivă prin neapelare.

Va menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile parţiale cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorii S.C. B. S.R.L. şi A., în cuantum de câte 100 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de A. împotriva încheierii din data de 7 aprilie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

Admite contestaţiile formulate S.C. B. S.R.L. prin administrator special A. şi C. împotriva aceleiaşi încheieri.

Desfiinţează încheierea atacată în ceea ce-i priveşte pe aceştia şi, rejudecând:

Menţine soluţia de ridicare a măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor imobile ce aparţin S.C. B. S.R.L. Braşov, dispusă prin Sentinţa penală nr. 44/S pronunţată la data de 30.04.2020, de către Tribunalul Braşov, în Dosarul nr. x/2015.

Dispune ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile ale numitei C., respectiv asupra cotei de 1/2 din sumele de bani, titluri de stat sau obligaţiuni menţionate în Sentinţa civilă nr. 12323 din data de 24.12.2019, pronunţată de Judecătoria Braşov, secţia civilă, definitivă prin neapelare.

Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.

Obligă contestatorul la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorii S.C. B. S.R.L. şi A., în cuantum de câte 100 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 mai 2021.

GGC - NN