Territorial jurisdiction for contesting pretrial seizure in organized fraud: Competence of judge at seat of victimized state entity or location of damage

Asupra conflictului de competenţă de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 14 mai 2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei formulată de contestatoarea-inculpată A. în favoarea Tribunalului Constanţa.

Prin încheierea nr. 81 din 18.06.2021, Tribunalul Constanţa a admis excepţia necompetentei teritoriale a Tribunalului Constanţa-judecătorului de drepturi şi libertăţi, invocată de către reprezentantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT-ST Constanţa.

În temeiul art. 50 alin. (1) raportat la art. 41 alin. (1), lit. a) şi d) şi alin. (2) din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei formulată de contestatoarea-inculpată A. în favoarea Tribunalului Bucureşti-judecătorului de drepturi şi libertăţi.

În conformitate cu dispoziţiile art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă.

În temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În acest sens, s-a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2012 din data de 14.03.2016 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală s-a dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpaţi:

- B., cercetată în stare de arest la domiciliu pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la fraudă informatică în formă continuată, uz de fals în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. şi ped. de art. prev. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., prev. şi ped. de art. 47 din C. pen. rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (927 de acte materiale comise pe palierul Brăila), prev. şi ped. de art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (927 de acte materiale comise pe palierul Brăila), prev. şi ped. de art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (29 acte materiale), fiecare cu aplic. art. 5 din C. pen. şi toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- C., cercetat sub control judiciar pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la fraudă informatică în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, complicitate la uz de fals în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. şi ped. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., prev. şi ped. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (300 acte materiale), prev. şi ped. de art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (300 acte materiale), prev. şi ped. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (300 acte materiale), prev. şi ped. de art. 320 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (222 de acte materiale), fiecare cu aplic. art. 5 din C. pen. şi toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. privind concursul real de infracţiuni;

- D., cercetat sub control judiciar pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la fraudă informatică în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, complicitate la uz de fals în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. şi ped. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., prev. şi ped. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 249 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (557 acte materiale), prev. şi ped. de art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (557 acte materiale), prev. şi ped. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (557 acte materiale), prev. şi ped. de art. 320 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (422 de acte materiale), fiecare cu aplic. art. 5 din C. pen. şi toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. privind concursul real de infracţiuni;

- E., cercetată sub control judiciar pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată şi complicitate la fraudă informatică în formă continuată, prev. şi ped. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., prev. şi ped. de art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (8 acte materiale), prev. şi ped. de art. 48 rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (927 de acte materiale comise pe palierul Brăila), fiecare cu aplic. art. 5 din C. pen. şi toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. privind concursul real de infracţiuni;

- SC F. SRL, prin administrator judiciar G.., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, uz de fals în formă continuată, prev. şi ped. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., prev. şi ped. de art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (927 de acte materiale comise pe palierul Brăila), prev. şi ped. de art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (927 de acte materiale comise pe palierul Brăila), fiecare cu aplic. art. 5 din C. pen. şi toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

Ca situaţie de fapt s-a reţinut că, începând cu data de 01.07.2010, SC F. SRL, reprezentată la acea dată de inculpata B., a înregistrat în contabilitate operaţiuni fictive de achiziţie a mai multor medicamente, de la persoana fizică H. (angajată a farmaciei la acea dată), începând să îşi creeze stocuri scriptice pentru o gamă variată de medicamente, toate extrem de scumpe şi pretabil a fi decontate de Casa de Asigurări de Sănătate Brăila în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate.

Astfel, la începutul anului 2011, dispunând de aceste stocuri fictive, numita B., împreună cu directorul de la acea dată al Casei de Asigurări de Sănătate Brăila - inculpata I. au demarat un mecanism fraudulos, menit să le permită scoaterea scriptică din gestiune a acestor medicamente. În acest scop, numita B. şi inculpata I. au atras la "colaborare" mai mulţi medici specialişti şi de familie, care au început să prescrie fictiv medicamente din cele achiziţionate în condiţiile anterior menţionate, pe numele unor pacienţi care nu sufereau de afecţiunile indicate sau nici măcar nu fuseseră consultaţi, reţetele astfel emise fiind predate numitei B. şi înaintate spre decontare la Casa de Asigurări de Sănătate Brăila prin societatea administrată de aceasta - SC F. SRL.

Întrucât pentru unele dintre medicamentele prescrise fictiv de medicii de familie era impusă condiţia iniţierii tratamentului de către un medic oncolog, pentru a da o perfectă aparenţă de legalitate procesului de emitere a prescripţiilor, numita B. - singură sau cu suportul inculpatei I. - au solicitat sprijinul unor astfel de medici specialişti care au emis, de asemenea în fals, scrisori medicale prin care recomandau tratamentul cu aceste medicamente.

S-a mai reţinut că mecanismul infracţional a fost continuat în aceeaşi manieră şi în anii următori, fiind însă perfecţionat de numita B. în sensul că, în locul achiziţiilor fictive efectuate iniţial de la persoana fizică H., societatea administrată de aceasta - SC F. SRL - a achiziţionat aceeaşi gamă de medicamente scumpe de la societăţi cu comportament tip "fantomă", medicamente care au fost scoase din gestiunea societăţii tot prin prescrierea fictivă a acestora.

Conform actului de sesizare, din probele administrate în cauză a rezultat că în perioada 2011-2015, în maniera descrisă, SC F. SRL a decontat de la Casa de Asigurări de Sănătate Brăila un număr de 964 (nouă sute şaizeci şi patru) de reţete medicale fictive totalizând suma de 7.027.113,74 RON, emise de medicii C., D., J. şi K. pe numele a 97 de pacienţi.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor în dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate faţă de mai multe persoane, printre care şi contestatoarea din prezenta cauză, A..

În cauza penală disjunsă, ce face obiectul dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, contestatoarea A. are calitatea de inculpată, fiind cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., fraudă informatică în formă continuată, faptă prev. de art. 249 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.. (213 acte materiale), fals informatic în formă continuată, faptă prev. de art. 325 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (213 acte materiale), fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 321 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (213 acte materiale), şi complicitate la uz de fals în formă continuată, faptă prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 323 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (213 acte materiale), toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

Ca situaţie de fapt, în sarcina contestatoarei-inculpate s-au reţinut următoarele:

În cursul anului 2014, inculpata A. a aderat la gruparea infracţională constituită de B. şi L., în scopul comiterii de infracţiuni.

În perioada 09.04.2014 - 28.02.2015, în calitate de medic specialist, a introdus în Platforma informatică din asigurările de sănătate un număr de 213 (două sute treisprezece) reţete cu elemente de fictivitate pentru medicamente decontate în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate, pe numele a 42 (patruzeci şi doi) de pacienţi, reţete care, direct sau prin intermediari, au fost înaintate farmaciilor din lanţul F., medicul cunoscând că prescripţiile urmau a fi implementate în gestiunea farmaciei şi înaintate ulterior spre decontare CJAS Constanţa, fără ca medicamentele să ajungă integral în posesia persoanei trecute drept beneficiar, prejudiciul cauzat fiind estimat la suma de 575.254 RON.

În perioada 09.04.2014 - 28.02.2015, în calitate de medic specialist, a introdus, în Platforma informatică din asigurările de sănătate, un număr de 213 (două sute treisprezece) reţete cu elemente de fictivitate pentru medicamente decontate în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate, pe numele a 42 (patruzeci şi doi) de pacienţi, cunoscând că toate rubricile prescripţiei (diagnostic, pacient, medicaţie) au fost completate în mod fictiv, că pretinsul beneficiar al reţetei nu suferă de afecţiunea indicată în cuprinsul acesteia şi nu va beneficia de tratamentul prescris, cu scopul de a fi înaintate spre decontare la CJAS Constanţa prin intermediul SC F. SRL şi al fraudării, în acest mod, a bugetului CJAS Constanţa şi CNAS. În perioada 09.04.2014 - 28.02.2015, în calitate de medic specialist, a emis un număr de 213 (două sute treisprezece) reţete cu elemente de fictivitate pentru medicamente decontate în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate, pe numele a 42 (patruzeci şi doi) de pacienţi, toate rubricile prescripţiei (diagnostic, pacient, medicaţie) fiind completate în mod fictiv, medicul cunoscând că pretinsul beneficiar al reţetei nu suferă de afecţiunea indicată în cuprinsul acesteia şi nu va beneficia de tratamentul prescris.

În perioada 09.04.2014 - 28.02.2015, în calitate de medic specialist, după ce a emis în fals un număr de 213 (două sute treisprezece) reţete pentru medicamente decontate în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate, pe numele a 42 (patruzeci şi doi) de pacienţi, le-a înaintat farmaciei SC F. SRL, cunoscând că toate rubricile prescripţiilor (diagnostic, pacient, medicaţie) au fost completate în mod fictiv, că pretinsul beneficiar al reţetei nu suferă de afecţiunea indicată în cuprinsul acesteia şi nu va beneficia de tratamentul prescris, cu scopul de a fi înaintate spre decontare la CJAS Constanţa şi al fraudării, în acest mod, a bugetului CJAS Constanţa şi CNAS.

În dosarul iniţial, prin Ordonanţa procurorului nr. x/D/P/2012 din data de 25.09.2015 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 1.460 euro şi 1.200 dolari SUA şi mai multor conturi bancare aparţinând contestatoarei-inculpate.

În motivarea luării măsurilor asigurătorii s-a reţinut necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor menţionate, pentru a servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, la garantarea executării cheltuielilor judiciare, cât şi pentru luarea în viitor a măsurii confiscării speciale şi a confiscării extinse.

Ulterior, prin Ordonanţa nr. x/D/P/2016 din data de 12 aprilie 2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate s-a dispus, printre altele, menţinerea măsurii asigurătorii dispuse prin Ordonanţa nr. x/D/P/2012 din data de 25.09.2015 asupra sumei de 1.460 euro şi 1.200 dolari SUA şi mai multor conturi bancare aparţinând contestatoarei-inculpate.

Prin Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 167/18.02.2021, în vigoare din 28.02.2021, a fost introdus, după art. 2501 din C. proc. pen., art. 2502 din C. proc. pen.

Conform dispoziţiilor legale arătate, în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător.

De asemenea, potrivit art. 250 alin. (1) din C. proc. pen., împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Constanţa a constatat că, este real că prin dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., tribunalul judecă în primă instanţă infracţiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate organizată şi terorism sau Direcţia Naţională Anticorupţie, dacă nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe ierarhic superioare.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 41 din C. proc. pen., competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârşirii infracţiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;

d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini-dar aceste reglementări se aplică fazei judecăţii, în vederea stabilirii instanţei competente, după finalizarea urmăririi penale.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului s-a constatat că urmărirea penală este efectuată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală care, potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2016 este organizată şi funcţionează ca structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul ţării.

Aşa cum prevede legea şi cum a constatat şi judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală este competentă să efectueze urmărirea penală în cauză, având competenţă generală pe întreg cuprinsul teritoriului ţării.

A reamintit însă, prin raportare la criteriile de competenţă prevăzute de art. 41 din C. proc. pen., că instanţa competentă să judece în fond cauza - încă nu a fost stabilită, nefiind sesizată încă instanţa în procedura camerei preliminare, premergătoare judecăţii.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi este dator a-şi verifica competenţa, şi se impune a se observa atât disp. art. 41 alin. (1), lit. a) şi d) şi alin. (2) din Codul de procedură, care au în vedere locul săvârşirii infracţiunii - în înţelesul alin. (2) din articol, respectiv ca fiind locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională în tot sau în parte ori locul unde s-a produs rezultatul infracţiunii, rezultat care s-a produs în dauna bugetului CJAS Constanţa şi CNAS (Naţională) care are sediul în mun. Bucureşti - având în vedere că rezultatul infracţiunilor, aşa cum rezultă chiar din ancheta ce se efectuează, s-a produs în Bucureşti, în dauna bugetului CNAS.

Dispoziţiile art. 41 alin. (1), lit. d) care au în vederea sediul persoanei vătămate - CNAS care are sediul în mun. Bucureşti. Alin. (4) al art. 41 din C. proc. pen. arată situaţia unor sesizări succesive, caz în care competenţa revine instanţei mai întâi sesizată.

S-a constatat că instanţa mai întâi sesizată este Tribunalul Bucureşti.

S-a menţionat că suntem în prezenţa unei competenţe alternative, însă trebuie avut în vedere că îndeplinesc criteriile de la art. 41 în primul rând Tribunalul Bucureşti, care se încadrează, în temeiul art. 250 alin. (1) din C. proc. pen., ca fiind "instanţa", respectiv judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond, fiind şi instanţa mai întâi sesizată cu contestaţia de faţă.

Nu este deloc lipsit de relevanţă că la finalizarea urmăririi penale organul de urmărire penală va şi opta pentru sesizarea altei instanţe decât Tribunalul Constanţa, mai mult, din cele arătate de procurorul de şedinţă, în aceeaşi cauză mai au fost şi alte cereri având ca şi competenţă judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti.

Modul de soluţionare arătat de Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti (în sensul că Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, nu este competent să soluţioneze pe fond cauza s-ar degaja şi din modul de soluţionare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a conflictului negativ de competentă ivit între Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Brăila ca urmare a sesizării instanţei prin rechizitoriul nr. x/2012 din data de 14.03.2016 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală (cauza iniţială din care a fost disjunsă prezenta cauză), care a stabilit competenţa în favoarea Tribunalului Brăila (încheiere pronunţată la data de 11.08.2016 în Dosarul nr. x/2016) - este irelevant, deoarece în acel caz se avea în vedere sesizarea prin rechizitoriu ca atare faza camerei preliminare, apoi a judecăţii, ori în cauza de faţă suntem în într-o altă etapă, cea a urmăririi penale.

Pe cale de consecinţă, constatând că instanţa mai întâi sesizată, de altfel cea care a şi fost aleasă de inculpată să formuleze contestaţia este Tribunalul Bucureşti, aceasta fiind şi competentă teritorial a soluţiona prezenta contestaţie, în baza art. 47 din C. proc. pen.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti.

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa.

Potrivit dispoziţiilor art. 41 din C. proc. pen. " (1) Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârşirii infracţiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;

d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

(2) Prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

(3) În cazul în care, potrivit alin. (2), o infracţiune a fost săvârşită în circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

(4) Când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre cele prevăzute la alin. (1), competenţa revine instanţei mai întâi sesizate."

(5) Ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini."

Examinând actele aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reţine că obiectul cauzei asupra căreia cele două instanţe şi-au declinat reciproc competenţa îl reprezintă contestarea măsurii asigurătorii formulată de A..

Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze contestaţia formulată de A. aparţine judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti.

Astfel, Tribunalul Bucureşti este instanţa în circumscripţia căreia s-a produs urmarea activităţii infracţionale, având în vedere că dauna s-a produs, atât în bugetul CJAS Constanţa, cât şi în bugetul CNAS (Naţională) care are sediul în mun. Bucureşti, din ancheta ce se efectuează rezultând că dauna s-a produs în bugetul CNAS.

În acelaşi timp, Înalta Curte constată că sunt incidente şi dispoziţiile art. 41 alin. (1), lit. d) din C. proc. pen. referitoare la locul unde se află sediul persoanei vătămate, având în vedere că sediul persoanei vătămate - CNAS care este în mun. Bucureşti.

Astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti este deopotrivă competent, atât după locul săvârşirii infracţiunii (respectiv locul unde s-a produs urmarea activităţii infracţionale), cât şi după sediul persoanei vătămate, fiind incidente dispoziţiile art. 41 alin. (1) lit. a) şi lit. d) din C. proc. pen.

În acelaşi timp, alin. (4) al art. 41 din C. proc. pen. prevede că în situaţia unor sesizări succesive competenţa revine instanţei mai întâi sesizată, iar, în cazul de faţă, instanţa mai întâi sesizată este Tribunalul Bucureşti.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili că judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti este competent a soluţiona cauza privind pe contestatoarea A., instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatoarea A. în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 01 iulie 2021.

GGC - GV