Admissibility of criminal duration challenge against a definitively resolved case and formal vagueness of the appeal

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 47 din data de 28 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins, ca inadmisibilă contestaţia privind durata procesului penal, formulată de petentul A. cu privire la Dosarul nr. x/86/2020 al Tribunalului Suceava.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Suceava a reţinut că la data de 15.12.2020 a fost înaintată Tribunalului Suceava, secţia penală, prin e-mail, cererea denumită "Contestaţie tergiversare proces, cale odată cu fondul cauzei, cale de excepţie pe incidenţa procedurală", formulată de petentul A.. După primirea acesteia, Tribunalul Suceava, secţia penală, prin rezoluţia din 18.12.2020, a dispus, în baza disp. art. 24 alin. (1) lit. n) din R.O.I. şi art. 4882 (1) lit. b) C. proc. pen., a fi înaintată, administrativ, spre competentă soluţionare, Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

La data de 04.01.2021, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, sub nr. x/2021, contestaţia privind durata procesului penal formulată de contestatorul A., înaintată de Tribunalul Suceava, secţia penală, cu adresa din 18.12.2020.

Contestatorul A. a dezvoltat motivele contestaţiei pe larg, în scris, acestea fiind depuse la dosarul cauzei.

La prezenta cauză a fost ataşat Dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Suceava, astfel cum s-a dispus prin rezoluţie.

Din analiza Dosarului penal nr. x/2020 al Tribunalului Suceava, secţia penală, rezultă că acesta are ca obiect "cerere de revizuire", stadiul procesual fiind contestaţie durată proces, dosar soluţionat prin Încheierea nr. 320 din 09.11.2020.

La termenul de judecată din 28 ianuarie 2021, Curtea, din oficiu, a invocat excepţia inadmisibilităţii prezentei contestaţii privind durata procesului penal.

Examinând excepţia invocată, Curtea a constatat că noul C. proc. pen. a introdus în legislaţia procesual penală în capitolul privind procedurile speciale o nouă instituţie, respectiv "contestaţia privind durata procesului penal" reglementată de dispoziţiile art. 4881 - art. 4886 C. proc. pen. Scopul introducerii acestei proceduri a fost acela de a consacra în sistemul judiciar român un remediu efectiv pentru sancţionarea lipsei de celeritate a organelor judiciare în desfăşurarea procedurilor penale. Instituirea unei astfel de reglementări a fost determinată de numeroasele condamnări pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a pronunţat împotriva statului român ca urmare a omisiunii legiuitorului român de a prevedea în legislaţia internă remedii efective care să asigure garantarea respectării art. 13 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ce consacră dreptul unei persoane ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de Convenţie au fost încălcate, în speţă dreptul la un proces echitabil în componenta sa privind soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil consacrat de art. 6 parag. 1 din Convenţie, să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale.

Prioritar analizării temeiniciei contestaţiei formulate, judecătorul trebuie să verifice condiţiile de admisibilitate a contestaţiei, respectiv existenţa unei calităţi procesuale prevăzute de lege şi a unui termen după care contestaţia poate fi introdusă.

Astfel, potrivit art. 4881 alin. (2) C. proc. pen., contestaţia poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În cursul judecăţii contestaţia poate fi introdusă şi de către procuror.

Potrivit art. 4883 alin. (3) C. proc. pen., contestaţia poate fi formulată:

a) după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale;

b) după cel puţin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecăţii în primă instanţă;

c) după cel puţin 6 luni de la sesizarea instanţei cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a prevăzut că termenul rezonabil al procedurilor prevăzut de art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană se aplică tuturor persoanelor implicate într-o procedură penală, indiferent dacă sunt sau nu în stare de arest şi are ca scop protecţia acestora contra lentorii excesive a procedurilor, în vederea evitării prelungirii pe o perioadă prea mare de timp a incertitudinii cu privire la soarta celui acuzat.

Faţă de dispoziţiile legale prezentate şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că o condiţie de admisibilitate pentru analizarea unei contestaţii privind durata procesului penal o reprezintă existenţa unui proces penal în curs (urmărire penală, judecată în primă instanţă, sau în căile ordinare ori extraordinare de atac), scopul instituirii acestei proceduri fiind tocmai consacrarea unui remediu pentru accelerarea procedurilor penale.

Analizând Încheierea nr. 320/09.11.2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Suceava cu privire la care s-a formulat prezenta contestaţie la durată proces, Curtea a constatat că acesta avea ca obiect "cerere de revizuire", stadiul procesual fiind contestaţie durată proces, dosar soluţionat prin Încheierea penală nr. 320/09.11.2020, prin care, s-a respins, în temeiul art. 459 alin. (5) C. proc. pen., ca neîntemeiată, contestaţia referitoare la durata procesului penal formulată de contestatorul A. cu privire la Dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.

Aşadar, s-a constatat că A. a formulat contestaţie privind durată proces penal cu privire la Dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Suceava la data de 15 decembrie 2020, după pronunţarea Încheierii nr. 320 pronunţată la data de 09.11.2020.

Împotriva Încheierii penale nr. 47 din data de 28 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a formulat contestaţia A.

Examinând contestaţia formulată, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Cererea petentului este informă şi lipsită de claritate. Din evaluarea conţinutului cererii instanţa nu poate decela, în mod real, obiectul judecăţii, caracterul inform făcând dificilă o analiză ori o identificare a dispoziţiilor legale incidente.

Enumerarea unor texte de lege şi indicarea în numeroase dosare, a aceloraşi solicitări lipsite de precizie şi claritate, în condiţiile pronunţării unor soluţii de respingere anterioare, nu sunt apte a învesti în mod legal instanţa cu soluţionarea noilor cereri. Insistenţa petentului de a reitera solicitările într-un alt cadru procesual nu poate conduce la învestirea instanţei în mod legal.

Cereri repetitive formulate într-o formă neclară şi imprecisă, cu caracter de generalitate, fără indicarea concretă a bazei factuale, lipsesc instanţa de posibilitatea de a-şi exercita prerogativa de aplicare şi interpretare a legii, respectiv de a judeca, deoarece lipseşte chiar obiectul cauzei. În aceste condiţii Înalta Curte consideră că nu a fost generat un cadru procesual real şi nu există o legală învestire a instanţei.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii penale nr. 47 din data de 28 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii penale nr. 47 din data de 28 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul A. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 aprilie 2021.

GGC - NN