Challenge to criminal procedure duration filed after case conclusion: inadmissibility of administrative remedy for concluded proceedings

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 66 din data de 08 februarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 4885 C. proc. pen. s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia privind durata procesului penal vizând Dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Suceava, formulată de contestatorul A.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Suceava a reţinut că noul C. proc. pen. a introdus în legislaţia procesual penală în capitolul privind procedurile speciale o nouă instituţie, respectiv "contestaţia privind durata procesului penal" reglementată de dispoziţiile art. 4881 - art. 4886 C. proc. pen.. Scopul introducerii acestei proceduri a fost acela de a consacra în sistemul judiciar român un remediu efectiv pentru sancţionarea lipsei de celeritate a organelor judiciare în desfăşurarea procedurilor penale. Instituirea unei astfel de reglementări a fost determinată de numeroasele condamnări pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a pronunţat împotriva statului român ca urmare a omisiunii legiuitorului român de a prevedea în legislaţia internă remedii efective care să asigure garantarea respectării art. 13 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ce consacră dreptul unei persoane ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de Convenţie au fost încălcate, în speţă dreptul la un proces echitabil în componenta sa privind soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil consacrat de art. 6 parag. 1 din Convenţie, să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale.

Prioritar analizării temeiniciei contestaţiei formulate, judecătorul trebuie să verifice condiţiile de admisibilitate a contestaţiei, respectiv existenţa unei calităţi procesuale prevăzute de lege şi a unui termen după care contestaţia poate fi introdusă.

Astfel, potrivit art. 4881 alin. (2) C. proc. pen. contestaţia poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În cursul judecăţii contestaţia poate fi introdusă şi de către procuror.

Potrivit art. 4881 alin. (3) C. proc. pen. contestaţia poate fi formulată după cum urmează:

a) după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale;

b) după cel puţin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecăţii în primă instanţă;

c) după cel puţin 6 luni de la sesizarea instanţei cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a prevăzut că termenul rezonabil al procedurilor prevăzut de art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană se aplică tuturor persoanelor implicate într-o procedură penală, indiferent dacă sunt sau nu în stare de arest şi are ca scop protecţia acestora contra lentorii excesive a procedurilor, în vederea evitării prelungirii pe o perioadă prea mare de timp a incertitudinii cu privire la soarta celui acuzat.

Analizând dispoziţiile legale prezentate şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului Curtea a constatat că o condiţie de admisibilitate pentru analizarea unei contestaţiei privind durata procesului penal o reprezintă existenţa unui proces penal în curs (urmărire penală, judecată în primă instanţă, sau în căile ordinare ori extraordinare de atac), scopul instituirii acestei proceduri fiind tocmai consacrarea unui remediu pentru accelerarea procedurilor penale.

Or, în speţa de faţă s-a constatat că petentul A. a formulat contestaţie la durata unui proces penal finalizat prin Încheierea nr. 319/09.11.2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2020, petentul formulând contestaţia la durata procesului la data de 15.12.2020, aşadar după pronunţarea Încheierii menţionate.

Împotriva Încheierii penale nr. 66 din data de 08 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a formulat contestaţie A.

Examinând contestaţia formulată, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Cererea petentului este informă şi lipsită de claritate. Din evaluarea conţinutului cererii instanţa nu poate decela, în mod real, obiectul judecăţii, caracterul inform făcând dificilă o analiză ori o identificare a dispoziţiilor legale incidente.

Enumerarea unor texte de lege şi indicarea în numeroase dosare, a aceloraşi solicitări lipsite de precizie şi claritate, în condiţiile pronunţării unor soluţii de respingere anterioare, nu sunt apte a învesti în mod legal instanţa cu soluţionarea noilor cereri. Insistenţa petentului de a reitera solicitările într-un alt cadru procesual nu poate conduce la învestirea instanţei în mod legal.

Cereri repetitive formulate într-o formă neclară şi imprecisă, cu caracter de generalitate, fără indicarea concretă a bazei factuale, lipsesc instanţa de posibilitatea de a-şi exercita prerogativa de aplicare şi interpretare a legii, respectiv de a judeca, deoarece lipseşte chiar obiectul cauzei. În aceste condiţii Înalta Curte consideră că nu a fost generat un cadru procesual real şi nu există o legală învestire a instanţei.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii penale nr. 66 din data de 08 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii penale nr. 66 din data de 08 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul A. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 aprilie 2021.

GGC - NN