Interruption of justice due to impossible panel constitution in criminal appeal: scope of Art. 68(9¹) CPP vs. suspension of judicial board's authority to assign civil judges

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 62/CO/CP din data de 13 mai 2021, Tribunalul Călăraşi a constatat că prin încheierea pronunţată la data de 12.04.2021 în Dosarul nr. x/2021 şi prin Încheierea nr. 166/CP pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti la 19.04.2021 în Dosarul nr. x/2021 s-a întrerupt cursul justiţiei în prezenta cauză întrucât nu se poate constitui un complet de judecată care să judece pe contestaţia formulată de inculpatul A.

În baza art. 40 alin. (4) C. proc. pen. a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona cazul de întrerupere a cursului justiţiei incident.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Tribunalul Călăraşi a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/2021 din 15.02.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi au fost trimişi în judecată, inculpaţii A., pentru săvârşirea infracţiunii de "tâlhărie calificată", faptă prev. şi ped. de 233 - 234 alin. (1) lit. d) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi 43 alin. (5) şi art. 77 lit. d) din C. pen. şi B., pentru săvârşirea infracţiunii de "tâlhărie calificată", faptă prev. şi ped. de 233 - 234 alin. (1) lit. d) din C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) din C. pen.

În actul de sesizare, s-a reţinut că, în fapt inculpatul A., la data de 09.01.2021, în jurul orei 23:00 a exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate C., urmate de deposedarea acesteia de o borsetă în care deţinea suma de 230 RON şi alte bunuri personale, pe care imediat i-a remis-o inculpatului minor B., ce a asistat la întreaga împrejurare.

Soluţionând cauza, Judecătoria Călăraşi, prin încheierea din 31.03.2021 în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. a constatat legalitatea sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. x/2021 din 15.02.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi privind pe inculpaţii A. cetăţenia română, recidivist, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de "tâlhărie calificată", faptă prev. şi ped. de 233 - 234 alin. (1) lit. d) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi 43 alin. (5) şi art. 77 lit. d) din C. pen. şi B. cetăţenia română, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de "tâlhărie calificată", faptă prev. şi ped. de 233 - 234 alin. (1) lit. d) din C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) din C. pen., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

A dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii A. şi B.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat contestaţie inculpatul A., calea de atac nefiind motivată în fapt şi în drept, contestatorul rezumându-se în acest moment procesual, să facă doar declaraţie scrisă în acest sens.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Călăraşi la data de 09.04.2021.

La termenul acordat din 12.04.2021 fixat pentru judecarea contestaţiei, Tribunalul Călăraşi a constatat că din cauza incompatibilităţii judecătorilor în acest dosar nu se poate constitui complet de judecată la nivelul secţiei penale a instanţei, motiv pentru care prin Încheierea nr. 38/CO/12.04.2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2021, în baza art. 68 alin. (91) C. proc. pen., a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi sesizarea Curţii de Apel Bucureşti, în vederea desemnării unei instanţe egale în grad cu Tribunalul Călăraşi, care să soluţioneze contestaţia formulată de către inculpatul A. împotriva încheierii pronunţată de către judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Călăraşi, la data de 31.03.2021, în Dosarul nr. x/2021.

Prin Încheierea nr. 166/CP din data de 19.04.2021, Curtea de Apel Bucureşti, în temeiul art. 68 alin. (5) şi (91) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, solicitarea formulată de Tribunalul Călăraşi vizând desemnarea unei instanţe egale în grad pentru soluţionarea cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2021.

Pentru a pronunţa astfel, Curtea de Apel Bucureşti, a reţinut următoarele:

Potrivit art. 68 alin. (91) C. proc. pen., în cazul în care se admite abţinerea sau recuzarea, dacă instanţa competentă pentru soluţionarea cauzei este organizată pe secţii şi nu se poate desemna un judecător de la secţia corespunzătoare a acestei instanţe, soluţionarea cauzei se realizează de o altă secţie a aceleiaşi instanţe, care are aceeaşi specializare. Dacă nu există o secţie cu aceeaşi specializare, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară desemnează o altă instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate.

Art. 68 alin. (91) C. proc. pen. instituie dispoziţii derogatorii de la regulile ce reglementează competenţa teritorială a instanţelor, respectiv de la dispoziţiile art. 41 - 42 C. proc. pen.

Aceasta înseamnă că, în situaţii excepţionale, justificate de motive obiective, enumerate limitativ, legea permite instanţei superioare să procedeze la desemnarea unei alte instanţe egale în grad celei la care s-au ivit situaţiile reglementate de art. 68 alin. (91) C. proc. pen.

Aceste dispoziţii trebuie corelate cu cele ale art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 (privind organizarea judiciară), potrivit cărora, în mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.

Ultimele dispoziţii, din legea de organizare judiciară, au fost edictate tocmai pentru ca, în situaţii de natura celei învederate în prezenta cauză, Colegiul de conducere al instanţei în mod legal competente să poată dispune măsurile necesare pentru constituirea unui complet de judecată, astfel încât, cu relevanţă în speţă, durata procedurii judiciare pendinte să nu fie prelungită peste limitele legale, în condiţiile în care contestaţiile împotriva încheierilor prin care se dispune cu privire la măsurile preventive trebuie soluţionate într-un termen scurt (5 zile de la înregistrare - termen prevăzut şi pentru faza de cameră preliminară, conform art. 205 alin. (4) din C. proc. pen.).

În acord cu aceste dispoziţii legale s-a adoptat Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii 1375/17.12.2015 care prevede atribuţiile Colegiului de Conducere al instanţelor referitoare la soluţionarea problemelor intervenite ca urmare a incidentelor procedurale.

Dispoziţiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. constituie ultima ratio în materie de competenţă teritorială, urmând a fi aplicate numai în situaţii temeinic justificate, dintre cele indicate în textul legal. Mai exact, textul se aplică doar dacă în urma admiterii mai multor cereri de recuzare şi abţinere, nu se poate (în mod absolut) desemna să judece cauza nici un judecător de la secţia corespunzătoare a instanţei solicitante ori de la altă secţie cu aceeaşi specializare.

Regulile art. 68 alin. (9)1 C. proc. pen. sunt de strictă interpretare şi aplicare, ţinând seama de consecinţele pe care le produc asupra părţilor din procesul penal, însă şi asupra bunei administrări a actului de justiţie. Astfel, desemnarea altei instanţe să judece cauza este de natură să îngreuneze desfăşurarea procedurilor (spre exemplu, administrarea probei cu martori poate fi afectată serios), exercitarea dreptului la apărare şi a celorlalte drepturi procesuale, atât pentru inculpat cât şi pentru alte părţi, presupunând dificultăţi suplimentare de deplasare şi acces la instanţă.

În cauza de faţă, situaţia invocată nu este una de excepţie pentru că este evident că existenţa a numai doi judecători pe secţia penală este de natură să creeze, constant şi repetitiv, situaţii de incompatibilitate în cauzele penale cu care secţia este învestită ci reprezintă efectul unor acte administrative emise de Colegiul de conducere al instanţei solicitante.

Astfel, din Hotărârea nr. 26 din data de 26 martie 2021 a Colegiului de Conducere a Tribunalului Călăraşi aflată la dosarul cauzei rezultă că doi judecători din cadrul secţiei civile au fost desemnaţi să judece la secţia penală în complete de contestaţii şi recurs dar în situaţia de incompatibilitate a judecătorilor de pe secţia penală nu pot participa la judecarea contestaţiilor, făcându-se trimitere la dispoziţiile din C. proc. pen. (în situaţii justificate colegiul de conducere poate dispune ca un judecător să fie repartizat la o altă secţie chiar dacă judecătorul nu îşi exprimă acordul).

Prin urmare, dispoziţiile art. 68 alin. (91) teza I C. proc. pen. au fost folosite contrar scopului în vederea căruia au fost edictate, Tribunalul Călăraşi formulând Curţii de Apel Bucureşti - secţiile penale, începând din vara anului 2020, în mod repetat, sesizări de desemnare a unei alte instanţe egale în grad fără ca, la nivelul instanţei, Colegiul de conducere să-şi exercite efectiv atribuţiile în sensul bunei administrări a actului de justiţie, pentru evitarea vătămării drepturilor inculpaţilor la soluţionarea cauzei lor în termenul legal.

Dosarul a fost restituit Tribunalului Călăraşi şi reînregistrat la această instanţă la 27.04.2021 sub nr. x/2021/a1* primind primul termen de soluţionare la 13.05.2021, în vederea citării părţilor.

Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva soluţiilor dispuse de Tribunalul Călăraşi şi Curtea de Apel Bucureşti prin hotărârile menţionate, a reţinut ca relevante următoarele aspecte care atestă că la acest moment nu se poate constitui legal un complet care să judece pe fond prezenta cauză:

Colegiul de conducere al instanţei constituit în conformitate cu dispoziţiilor art. 49 din Legea nr. 304/2004 este un organ colegial deliberativ în cadrul căruia hotărârile se iau prin vot. Mandatul membrilor colegiului de conducere nu este unul imperativ, iar hotărârile acestui organ se iau cu votul majorităţii membrilor săi, în conformitate cu competenţele stabilite de lege şi reglementările subsecvente, fără ca prin aceste hotărâri să se poată adăuga la dispoziţiile legale.

În concret, cu referire la cauza de faţă, relativ la modul în care s-a ajuns la imposibilitatea constituirii unui complet de judecată în cadrul Tribunalului Călăraşi, secţia penală, a reţinut că, urmare a faptului că prin Hotărârea secţiei pentru Judecători a CSM nr. 250 din 25.02.2021 s-a admis cererea doamnei judecător D. şi s-a dispus înaintarea către Preşedintele României a propunerii de eliberare din funcţie prin pensionare a dnei. judecător, Colegiul de Conducere al Tribunalului Călăraşi, prin Hotărârea nr. 12 din 09.03.2021, a decis excluderea de la repartizare a completurilor din care făcea parte dna. judecător D. Din cauza deteriorării grave a situaţiei personalului la nivelul secţiei civile intervenită după data de 01.01.2021 (eliberarea din funcţie iminentă prin pensionare a mai multor judecători, suspendarea în procedura disciplinară a unui judecător, eliberarea din funcţie prin demisie a unui alt judecător, toţi din secţia civilă), prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. 11 din 08.03.2021 s-a hotărât, cu acordul său, trecerea doamnei judecător E. înapoi la secţia Civilă începând cu data de 15.03.2021. De menţionat în acest context că doamna judecător E., preşedintele Tribunalului Călăraşi, a făcut parte din secţia Penală cu acordul său pe o perioadă limitată, începând cu 01.01.2021, având în vedere situaţia dificilă de personal la nivelul secţiei penale apărută în urma pensionării unui alt judecător din secţia penală. În perioada în care s-a aflat în secţia penală doamna judecător E., cu acordul său, a continuat să judece şi dosare de fond în cadrul secţiei civile, fiind desemnată în acest sens de Colegiul de conducere al Tribunalului Călăraşi prin Hotărârea nr. 2 din 11.01.2021.

Corelativ cu trecerea doamnei judecător E. înapoi în secţia civilă (măsură la care s-a avut în vedere şi faptul că un număr de 3 judecători în cadrul secţiei penale este oricum insuficient pentru constituirea a minim două completuri formate din judecători compatibili să soluţioneze contestaţiile în materia măsurilor preventive în faza de urmărire penală, şi, ulterior, în faza de cameră preliminară şi fond), prin Hotărârea nr. 12 din 09.03.2021 s-a luat decizia ca cei doi judecători rămaşi în secţia penală să constituie completuri colegiale de soluţionare a contestaţiilor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară şi instanţei de fond împreună cu 2 judecători desemnaţi cu acordul lor din secţia civilă. În urma exprimării acordului expres şi limitat al judecătorilor cu privire la acest aspect, Colegiul a dispus desemnarea doamnelor judecător F. şi E. să între în compunerea completurilor de soluţionare a contestaţiilor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară şi instanţei de fond pe o perioadă limitată, începând cu data de 15.03.2021 până la 31.03.2021. Această hotărâre a vizat exclusiv posibilitatea constituirii unui complet de judecare a contestaţiei dintr-un judecător din secţia penală şi unul din secţia civilă, fiind exclusă constituirea unui astfel de complet de judecată din doi judecători desemnaţi din secţia civilă.

La 22.03.2021 doamna judecător D. a fost eliberată din funcţia de judecător prin decret al Preşedintelui României.

Dispoziţiile privind modalitatea de constituire a completurilor colegiale adoptate prin Hotărârea nr. 12 din 09.03.2021 au fost menţinute şi după eliberarea din funcţie a doamnei judecător D., cu acordul doamnelor judecător F. şi E., prin hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Călăraşi nr. 13 din 26.03.2021 (pct. 8,9 şi 10), acordul acestora urmând să expire la data de 30.04.2021.

Această soluţie excepţională a fost adoptată de Colegiul de conducere al Tribunalului Călăraşi după ce a solicitat un punct de vedere Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti, care, prin Hotărârea nr. 45 din 18.02.2021 dată în interpretarea disp. art. 101 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, a recomandat Tribunalului Călăraşi ca "în ipoteza în care vor rămâne doi judecători pe secţia penală, în situaţia în care aceştia devin incompatibili, urmare a admiterii unor incidente precum abţinerea sau recuzarea, au aplicabilitate dispoziţiile art. 68 alin. (91) din C. proc. pen., însă, în alte situaţii excepţionale (concedii de odihnă, concedii medicale, etc) au aplicabilitate disp. art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, sens în care, prin Hotărâre a Colegiului de conducere urmează să se suplinească completul de judecată respectiv cu judecători din secţia civilă".

Soluţia de completare a compunerii a completurilor de judecată colegiale cu judecători din secţia civilă, astfel încât completurile colegiale să fie compuse dintr-unul din cei doi judecători din secţia penală şi un judecător din secţia civilă desemnat special în acest sens, cu acordul lor, a fost impusă de situaţia excepţională în care se află şi în prezent Tribunalul Călăraşi, situaţie care nu prezintă nicio perspectivă reală de îmbunătăţire, de necesitatea respectării principiului specializării judecătorului, dar şi de limitările în decizia colegiului de conducere al Tribunalului Călăraşi pe care le impune Hotărârea intermediară nr. 14/2020 pronunţată la 19.05.2020 de Tribunalul Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2020, definitivă prin Decizia civilă nr. 480/2020 pronunţată la 07.07.2020, prin care s-a dispus suspendarea Hotărârii nr. 3/10.02.2020 a Tribunalului Călăraşi - Colegiul de Conducere până la pronunţarea instanţei de fond. Cum Dosarul de fond nr. x/2020 în care a fost pronunţată această hotărâre, aflat în prezent pe rolul Tribunalului Vrancea, nu a fost încă soluţionat, iar Colegiul de conducere este parte în acest dosar, soluţia provizorie din hotărârea de suspendare a actului administrativ reprezentat de Hotărârii nr. 3/10.02.2020 a Tribunalului Călăraşi - Colegiul de Conducere se impune ca obligatorie şi în prezent pentru orice măsură cu conţinut identic sau similar pe care ar urma să o ia Colegiul de conducere al Tribunalului Călăraşi.

În urma analizei în limitele arătate, Colegiul de conducere, examinând posibilităţile existente a constatat că, urmare Hotărârii intermediare nr. 14/2020 pronunţată la 19.05.2020 de Tribunalul Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2020, nu se poate dispune prin hotărâre desemnarea, fără acordul expres, a unuia sau mai multor judecători ai secţiei civile care să intre în compunerea unui complet care să judece cauze penale în fond sau contestaţie, o eventuală hotărâre identică sau similară ca efecte cu Hotărârea nr. 3/10.02.2020 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Călăraşi urmând a fi suspendată de drept, conform regulilor instituite prin art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

De asemenea, Colegiul de conducere al Tribunalului Călăraşi a analizat posibilitatea aplicării dispoziţiilor legale şi din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti de a trece unul sau mai mulţi judecători din secţia civilă în secţia penală, chiar şi fără acordul acestora, ocazie cu care s-a constatat că volumul de activitate al secţiei civile la acel moment raportat la numărul de judecători care funcţionează în această secţie nu permitea o astfel de acţiune.

S-a mai constatat în acest context că la momentul analizei în secţia civilă funcţionau 9 judecători, dintre care 2 au formulat cereri de pensionare (una fiind deja admisă de secţia pentru judecători a CSM), unul este detaşat în cadrul CSM, iar un alt judecător este suspendat în procedura disciplinară începând cu 22.02.2021, astfel că printr-o eventuală mutare a unui judecător din secţia civilă în secţia penală ar rămâne în cadrul acestei secţii doar 4 judecători, număr evident insuficient pentru volumul de activitate existent în toate materiile de competenţa secţiei civile (civil, contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă, comercial, etc), dar şi pentru constituirea a cel puţin două completuri de judecată în căile de atac (apel soluţionat în completuri de 3 judecători şi recurs).

La data de 07.04.2021, având în vedere necesitatea prevenirii unor situaţii de acelaşi tip cu cea din cauza de faţă, dar şi formularea a două noi cereri de pensionare de către judecători din cadrul instanţei, Colegiul de conducere al Tribunalului Călăraşi a decis să solicite un punct de vedere CSM şi Colegiului de conducere al CAB cu privire la restructurarea secţiilor Tribunalului începând cu 01.05.2021.

Ulterior acestor hotărâri, situaţia de personal a secţiei civile a continuat să se deterioreze, astfel că, suplimentar aspectelor avute în vedere la luarea Hotărârilor nr. 12 din 09.03.2021 şi nr. 13 din 26.03.2021, la momentul restituirii prezentei cauze de la Curtea de Apel unul dintre judecătorii din secţia civilă a fost deja eliberat din funcţie prin pensionare, iar alţi doi judecători se află în situaţia în care cererile lor de pensionare au fost admise de secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii începând cu data de 01.05.2021, fiind înaintate către Preşedintele României pentru a se emite decretele de eliberare din funcţie (de menţionat că ulterior şedinţei Colegiului din 28.04.2021 la care s-a efectuat această analiză cele două decrete de eliberare din funcţie au fost semnate de preşedintele României la 29.04.2021 cu efect din 01.05.2021).

În consecinţă, a arătat că începând cu 01.05.2021 la nivelul Tribunalului Călăraşi, există o situaţie de personal absolut excepţională, întrucât secţia penală funcţionează efectiv cu un număr de doi judecători (din 5 posturi), iar secţia civilă funcţionează efectiv cu un număr de cinci judecători (din 14 posturi).

Cu toate acestea, în spiritul bunei colaborări care există între cele două secţii ale Tribunalului Călăraşi şi pentru a se asigura în continuare condiţiile pentru judecarea cauzelor penale urgente, în cadrul şedinţei Colegiului de conducere al instanţei, prin Hotărârea nr. 19 din 28.04.2021, s-a decis menţinerea soluţiei de constituire a completurilor colegiale de judecată constituite pentru judecarea contestaţiilor în materie penală dintr-unul dintre cei doi judecători ai secţiei penale rămas în activitate şi unul dintre cei doi judecători desemnaţi cu acordul lor din secţia civilă, această soluţie fiind singura care poate asigura în actualele circumstanţe, în principiu, constituirea a două completuri de judecată cu compunere diferită (cu evitarea, pe cât posibil, a cazurilor de incompatibilitate) şi soluţionarea la nivelul secţiei penale a tuturor tipurilor de cauze date prin lege în competenţa Tribunalului Călăraşi.

Prin aceeaşi hotărâre s-a luat act de acordul doamnelor judecător şi au fost desemnate dna. jud. G. şi dna. jud. F. din cadrul secţiei civile să facă parte din compunerea completurilor de judecată pentru judecarea contestaţiilor în materie penală, în limitele acordului dat, exclusiv în completarea compunerii completului, ca al doilea judecător pe o perioadă limitată, de la 01.05.2021 până la 31.05.2021.

După restituirea de la Curtea de Apel Bucureşti, prezentul dosar având ca obiect contestaţia inculpatului A. - măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară a primit termen de judecată la 13.05.2021, dată la care în secţia penală a Tribunalului Călăraşi funcţionau doar 2 judecători, dna. jud. H. şi dnul. jud. I. La această dată, pentru motivele şi în circumstanţele arătate anterior, având în vedere că ambii judecători ai secţiei penale au soluţionat contestaţii de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi în prezenta cauză, fiind incompatibili să judece prezenta contestaţie, iar, potrivit regulilor stabilite de Colegiul de conducere al instanţei, completul de judecare a contestaţiei nu se poate constitui din doi judecători desemnaţi din cadrul secţiei civile, s-a constatat că nu se poate constitui legal un complet de judecată care să judece contestaţia, urmând a fi sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul competenţei conferite acesteia de dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen.

Referitor la contextul în care a fost pronunţată soluţia Curţii de Apel Bucureşti care a condus la prezenta soluţie, a menţionat că până la acest moment practica Curţii de Apel Bucureşti, într-o covârşitoare majoritate, este în sensul de a se desemna o altă instanţă să judece cauzele în care situaţia este similară celei din prezenta cauză.

Faţă de situaţia de fapt expusă pe larg anterior, în condiţiile în care Colegiul de conducere este împiedicat de o decizie a Tribunalului Galaţi dată într-un proces în care este parte, să emită o hotărâre similară celei a cărei executare a fost suspendată prin care să desemneze doi judecători din secţia civilă, contrar voinţei acestora, să constituie împreună un complet competent să judece prezenta contestaţie, şi a împrejurării că nu i se poate impune Colegiului de conducere printr-o hotărâre a unei instanţe penale dată în conformitate cu disp. art. 68 alin. (91) C. proc. pen. să ia sau să nu ia anumite hotărâri şi să emită sau să nu emită anumite acte administrative, iar potrivit dispoziţiilor legale existente şi a regulilor instituite de Colegiul de conducere al Tribunalului Călăraşi, în cauza de faţă nu poate fi constituit un complet de judecată format din doi judecători desemnaţi din secţia civilă a Tribunalului Călăraşi care să judece prezenta cauză, instanţa a constatat că prin efectul coroborat al încheierii pronunţate de Tribunalul Călăraşi la data de 12.04.2021 în Dosarul nr. x/2021 şi Încheierii penale nr. 166/C pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti la 19.04.2021 în Dosarul nr. x/2021 cursul justiţiei este întrerupt în cauză, neexistând o regulă prin aplicarea căreia să se poată constitui legal un complet de judecată la nivelul Tribunalului Călăraşi.

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind fixat termen de judecată la data de 25 mai 2021, Completul 5.

Examinând sesizarea formulată de Tribunalul Călăraşi privind întreruperea cursului justiţiei, Înalta Curte constată următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege.

Făcând un examen doctrinar, dar şi jurisprudenţial (Încheierea nr. 98 din 17 februarie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020, Încheierea nr. 224 din data de 20 aprilie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020), s-a constatat că se iveşte un caz de întrerupere a cursului justiţiei, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) există o încălcare a normelor referitoare la competenţa funcţională a instanţei judecătoreşti fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;

b) încălcarea a fost realizată de către o instanţă de judecată sesizată cu soluţionarea unei cauze;

c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanţe sau chiar a instanţei care a încălcat norma procedural penală respectivă;

d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluţionării cauzei prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziţii legale referitoare la declinarea competenţei, conflictul de competenţă.

Întreruperea cursului justiţiei este o situaţie excepţională care constituie o împiedicare a desfăşurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situaţie excepţională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunţarea unei soluţii legale şi fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop.

În cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 68 alin. (9) C. proc. pen., potrivit cărora la instanţele care nu sunt organizate pe secţii, în cazul în care se admite abţinerea sau recuzarea şi nu se poate desemna un judecător de la instanţa competentă pentru soluţionarea cauzei, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară desemnează o altă instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate.

Potrivit art. 68 alin. (91) C. proc. pen. în cazul în care se admite abţinerea sau recuzarea, dacă instanţa competentă pentru soluţionarea cauzei este organizată pe secţii şi nu se poate desemna un judecător de la secţia corespunzătoare a acestei instanţe, soluţionarea cauzei se realizează de o altă secţie a aceleiaşi instanţe, care are aceeaşi specializare. Dacă nu există o secţie cu aceeaşi specializare, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară desemnează o altă instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate.

Sintetizând istoricul cauzei, se constată că prin Încheierea nr. 38/CO/12.04.2021 pronunţată de Tribunalul Călăraşi în Dosarul nr. x/2021, în baza art. 68 alin. (91) C. proc. pen., a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi sesizarea Curţii de Apel Bucureşti, în vederea desemnării unei instanţe egale în grad cu Tribunalul Călăraşi, care să soluţioneze contestaţia formulată de către inculpatul A.

Prin Încheierea nr. 166/CP din data de 19.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în temeiul art. 68 alin. (5) şi alin. (91) C. proc. pen. s-a respins, ca nefondată, solicitarea formulată de Tribunalul Călăraşi vizând desemnarea unei instanţe egale în grad.

Dosarul nr. x/2021 a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Călăraşi, iar la termenul de judecată din data 13 mai 2021 s-a constatat că prin încheierea pronunţată de Tribunalul Călăraşi la data de 12.04.2021 şi prin Încheierea nr. 166/CP din data de 19.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti s-a întrerupt cursul justiţiei în cauză, întrucât nu se poate constitui un complet de judecată care să judece contestaţia formulată de inculpatul A.

În baza art. 40 alin. (4) C. proc. pen. a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona cazul de întrerupere a cursului justiţiei incident.

Examinând, în aceste coordonate, actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că potrivit procesului-verbal din data de 31.03.2021 aflat la dosarul Tribunalului Călăraşi, ambii judecători din componenţa completului de judecată învestit cu soluţionarea contestaţiei formulate de inculpatul A. sunt incompatibili să soluţioneze cauza, întrucât în timpul urmăririi penale, au soluţionat cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Înalta Curte reţine că în mod greşit Curtea de Apel Bucureşti a apreciat în sensul că dispoziţiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. constituie ultima ratio în materie de competenţă teritorială, urmând a fi aplicate numai în situaţii temeinic justificate, dintre cele indicate în textul legal. Mai exact, textul se aplică doar dacă în urma admiterii mai multor cereri de recuzare sau abţinere, nu se poate (în mod absolut) desemna să judece cauza nici un judecător de la secţia corespunzătoare a instanţei solicitante ori de la altă secţie cu aceeaşi specializare.

Dispoziţiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. sunt de strictă interpretare, cauza putând fi judecată doar dacă Tribunalul Călăraşi ar fi fost organizat pe secţii şi, dacă nu se putea desemna un judecător de la secţia corespunzătoare a acestei instanţe, soluţionarea se putea realiza de o altă secţie a aceleiaşi instanţe, care are aceeaşi specializare. Or, în cadrul Tribunalului Călăraşi nu există o secţie cu aceeaşi specializare din care să poată fi desemnat un judecător, în cadrul acestei instanţe nu poate fi constituit un complet de judecată care să soluţioneze cauza contestaţia inculpatului A.

Într-adevăr, dispoziţiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. trebuie corelate cu cele ale art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora în mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.

În acest sens, Colegiul de conducere din cadrul Tribunalului Călăraşi a adoptat Hotărârea nr. 3 din data de 10.02.2020, prin care a stabilit judecători de rezervă din cadrul secţiei civile pentru soluţionarea cauzelor penale, aceştia urmând a judeca toate cauzele stabilite în competenţa judecătorului de cameră preliminară şi judecata în fond, atribuite completelor de la secţia penală.

Însă, efectele acestei hotărâri au fost suspendate prin Hotărârea intermediară nr. 14 din 19.05.2020, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 480 din 07.07.2020 a Curţii de Apel Galaţi, apreciindu-se că în materia repartizării judecătorilor pentru soluţionarea cauzelor penale, C. proc. pen. reprezintă legea specială, iar Legea nr. 304/2004 reprezintă legea generală. Astfel, a reţinut că în baza principiului de drept "specialia generalibus derogant" repartizarea judecătorilor urmează a fi făcută conform art. 68 alin. (91) C. proc. pen.

Faţă de împrejurarea că la acest moment, Colegiul de conducere al Tribunalului Călăraşi este împiedicat de hotărârea intermediară anterior amintită, să emită o hotărâre similară celei a cărei executare a fost suspendată, precum şi faţă de faptul că nu există o secţie cu aceeaşi specializare la Tribunalul Călăraşi din care să poată fi desemnat un judecător, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen., Înalta Curte constată că în cadrul acestei instanţe nu poate fi constituit un complet de judecată care să soluţioneze Dosarul nr. x/2021.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 40 alin. (4) C. proc. pen., va constata întrerupt cursul justiţiei în Dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi, secţia Penală, privind pe contestatorul A.

Va trimite cauza în vederea soluţionării cauzei Tribunalului Ialomiţa, secţia penală.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Constată întrerupt cursul justiţiei în Dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi, secţia penală, privind pe contestatorul A.

Trimite cauza în vederea soluţionării cauzei Tribunalului Ialomiţa, secţia penală.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 mai 2021.

GGC - NN