Negative conflict of jurisdiction resolved in favor of Bucharest Court of Appeal for prosecution orders challenging ne bis in idem non-prosecution regarding capital market abuse

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Vâlcea, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 18 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de către apărătorul ales al petentei SC A. SA şi, în baza art. 340 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a reţinut următoarele:

La data de 29.01.2021 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, sub nr. x/2021, plângerea formulată de către petentul B., în calitate de administrator special al A. SA împotriva ordonanţei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală - Serviciul Teritorial Piteşti, din data de 07.01.2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2020 şi împotriva ordonanţei din data de 05.11.2020, pronunţată în Dosarul nr. x/2020 de procurorul şef-serviciu din cadrul aceluiaşi serviciu teritorial.

La termenul de judecată din data de 18.03.2021, apărătorul ales al petentei a invocat excepţia necompetenţei teritoriale arătând că, din punct de vedere teritorial, nu Tribunalul Bucureşti este competent să soluţioneze cauza, ci Tribunalul Vâlcea, pentru că sediul societăţii SC A. SA este în Vâlcea, faptele s-au produs în Râmnicu Vâlcea, ordonanţa fiind emisă de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie- Serviciul Teritorial Piteşti, care are în competenţă şi judeţul Vâlcea şi, oricum, dacă s-ar fi trimis cauza în judecată de către această unitate de parchet, competenţa de soluţionare aparţinea Tribunalului Vâlcea.

Prin Încheierea din data de 7 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vâlcea, secţia penală, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Vâlcea, invocată din oficiu, şi, pe cale de consecinţă, în baza art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti. Totodată, în baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul Bucureşti şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vâlcea, secţia penală, a reţinut următoarele:

Examinând actele şi lucrările dosarului, a constatat că, prin Ordonanţa nr. 38/P/2020 din 05.11.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, în temeiul dispoziţiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

S-a reţinut că, la data de 06.03.2020, pe rolul Serviciului Teritorial Piteşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a fost înregistrată plângerea penală formulată de SC A. SA, reprezentată legal de B., prin care solicită efectuarea de cercetări faţă de funcţionari din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, Bursei de Valori Bucureşti, Depozitarului Central şi practicianul de insolvenţă AMT Craiova, sub aspectul comiterii infr. prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că, la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală, a fost înregistrat dosarul penal nr. x/2017, în care au fost efectuate verificări cu privire la aceleaşi persoane, respectiv funcţionari din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, Bursei Valori Bucureşti, Depozitarului Central şi practicianul de insolvenţă AMT Craiova, sub aspectul comiterii aceleiaşi infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu privire la aceleaşi aspecte, respectiv:

- că echipa de control din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, formată din numiţii C. şi D. şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, în sensul că nu au evidenţiat încălcările grave ale dispoziţiilor legale de către "actorii" din piaţa de capital, constând în fraudarea investitorilor şi devalizarea părţii vătămate SC A. SA;

- că reprezentanţii Bursei de Valori Bucureşti şi Depozitarului Central au încălcat dispoziţiile legale aplicabile pieţei de capital în legătură cu tranzacţiile de vânzare specială (sell-out) efectuate de SC A. SA în perioada 01.09.2013 - 15.12.2013, ce a avut drept consecinţă devalizarea SC A. SA;

- că firma de insolvenţă AMT Craiova nu a reprezentat şi apărat cu loialitate investitorii, aceasta urmărindu-şi doar propriul interes, şi a ignorat fără temei încălcările legilor pieţei de capital săvârşite de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori Bucureşti şi Depozitarul Central;

- că reprezentantul firmei de insolvenţă a fost atenţionat în mod repetat că Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori Bucureşti şi Depozitarul Central şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prin încălcarea unor dispoziţii legale şi, cu toate acestea, administratorul judiciar a preferat să stea în pasivitate şi să nu identifice faptele săvârşite de reprezentanţii acestor instituţii.

Prin Ordonanţa nr. 97/P/20I7 din data de 05.02.2020 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală a fost dispusă clasarea cauzei, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

Împotriva ordonanţei de clasare a fost formulată plângere de SSIF A. SA, iar prin Ordonanţa nr. 49/11-2/2020 din 05.03.2020 a procurorului şef al secţiei de combatere a corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală a fost respinsă plângerea formulată, ca neîntemeiată.

Ulterior, împotriva soluţiei a fost formulată plângere de SC A. SA la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, plângere ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020, iar prin Încheierea din 22.09.2020 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a fost respinsă plângerea formulată de SC A. SA împotriva Ordonanţei nr. 97/P/2017 din data de 05.02.2020.

Probatoriul administrat în dosarul penal nr. x/2020 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, a demonstrat faptul că prezenta cauză are acelaşi obiect, aceleaşi părţi precum cele din dosarul penal cu nr. x/2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală, soluţionat prin ordonanţa de clasare menţinută prin încheierea definitivă din data 22.09.2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, dispusă în Dosarul nr. x/2019, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc. pen., cu referire la art. 6 C. proc. pen., ce statuează principiul de drept "ne bis in idem", se impune clasarea cauzei.

Prin Ordonanţa nr. 351/II-2/2020 din 07.01.2020 a procurorului - şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a fost respinsă plângerea formulată de petenta SC A. SA împotriva Ordonanţei din 05.11.2020, emisă în Dosarul nr. x/2020 al Serviciului Teritorial Piteşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 340 alin. (1) C. proc. pen., împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, se poate face plângere la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Se reţine că, potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen., competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârşirii infracţiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;

d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol definesc locul săvârşirii infracţiunii ca fiind locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în tot sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

Prin urmare, în accepţiunea legii, infracţiunea se consideră comisă pretutindeni unde s-a desfăşurat o parte din activitatea ilicită sau unde s-a produs vreunul dintre rezultatele acestei activităţi.

Totodată, art. 41 alin. (3) C. proc. pen. prevede că, în cazul în care, potrivit alin. (2), o infracţiune a fost săvârşită în circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

În sfârşit, conform art. 41 alin. (4) C. proc. pen., atunci când niciunul din locurile menţionate la alin. (1) nu sunt cunoscute sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre cele indicate în primul alineat, competenţa revine instanţei mai întâi sesizate.

Se constată că prin plângerea penală formulată în cauză s-a solicitat efectuarea de cercetări faţă de funcţionari din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, Bursei de Valori Bucureşti şi Depozitarului Central şi practicianul de insolvenţă AMT Craiova, sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

Prin raportare la latura obiectivă a infracţiunii, locul comiterii faptei este determinat în funcţie de locul unde este realizată acţiunea sau inacţiunea care constituie elementul material al infracţiunii sau locul unde se presupune că s-a produs urmarea imediată a acesteia.

În cauză, constatând că locul săvârşirii faptelor imputate, în accepţiunea art. 41 alin. (2) C. proc. pen., se află şi în raza teritorială a Tribunalului Bucureşti, având în vedere dispoziţiile art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (3) şi alin. (4) teza a II-a C. proc. pen., se apreciază că această instanţă este competentă teritorial să soluţioneze plângerea formulată de petentă, fiind prima sesizată dintre instanţele prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.

De altfel, după cum s-a arătat, în motivarea soluţiei de clasare s-a reţinut că prezenta cauză are acelaşi obiect, aceleaşi părţi ca şi cele din Dosarul nr. x/2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală, soluţionat prin ordonanţa de clasare menţinută prin încheierea din data 22.09.2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, pronunţată în Dosarul nr. x/2019 .

Pe de altă parte, ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul ţării (art. 1 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 43/2002).

Indiferent că este vorba de structura centrală sau structurile - serviciile ori birourile - teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, competenţa teritorială a acestora coincide cu cea a unităţii Ministerului Public din care fac parte, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Prin ordonanţa nr. 38/P/2020 din 05.11.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, în temeiul dispoziţiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

S-a reţinut că, la data de 06.03.2020, pe rolul Serviciului Teritorial Piteşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a fost înregistrată plângerea penală formulată de SC A. SA, reprezentată legal de B., prin care solicită efectuarea de cercetări faţă de funcţionari din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, Bursei de Valori Bucureşti, Depozitarului Central şi practicianul de insolvenţă AMT Craiova, sub aspectul comiterii infr. prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că, la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală, a fost înregistrat dosarul penal nr. x/2017, în care au fost efectuate verificări cu privire la aceleaşi persoane, respectiv funcţionari din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, Bursei Valori Bucureşti, Depozitarului Central şi practicianul de insolvenţă AMT Craiova, sub aspectul comiterii aceleiaşi infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu privire la aceleaşi aspecte, respectiv:

- că echipa de control din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, formată din numiţii C. şi D. şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, în sensul că nu au evidenţiat încălcările grave al dispoziţiilor legale de către "actorii" din piaţa de capital, constând în fraudarea investitorilor şi devalizarea părţii vătămate SC A. SA;

- că reprezentanţii Bursei de Valori Bucureşti şi Depozitarului Central au încălcat dispoziţiile legale aplicabile pieţei de capital în legătură cu tranzacţiile de vânzare specială (sell-out) efectuate de SC A. SA în perioada 01.09.2013 - 15.12.2013, ce a avut drept consecinţă devalizarea SC A. SA;

- că firma de insolvenţă AMT Craiova nu a reprezentat şi apărat cu loialitate investitorii, aceasta urmărindu-şi doar propriul interes, şi a ignorat fără temei încălcările legilor pieţei de capital săvârşite de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori Bucureşti şi Depozitarul Central;

- că reprezentantul firmei de insolvenţă a fost atenţionat în mod repetat că Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori Bucureşti şi Depozitarul Central şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prin încălcarea unor dispoziţii legale şi cu toate acestea, administratorul judiciar a preferat să stea în pasivitate şi să nu identifice faptele săvârşite de reprezentanţii acestor instituţii.

Prin Ordonanţa nr. 97/P/20I7 din data de 05.02.2020 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală a fost dispusă clasarea cauzei, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de an. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

Împotriva ordonanţei de clasare a fost formulată plângere de SSIF A. SA, iar prin Ordonanţa nr. 49/11-2/2020 din 05.03.2020 a procurorului şef al secţiei de combatere a corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală a fost respinsă plângerea formulată, ca neîntemeiată.

Ulterior, împotriva soluţiei a fost formulată plângere de SC A. SA la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, plângere ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020, iar prin Încheierea din 22.09.2020 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a fost respinsă plângerea formulată de SC A. SA împotriva Ordonanţei nr. 97/P/2017 din data de 05.02.2020.

Probatoriul administrat în dosarul penal nr. x/2020 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, a demonstrat faptul că prezenta cauză are acelaşi obiect, aceleaşi părţi precum cele din dosarul penal cu nr. x/2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală, soluţionat prin ordonanţa de clasare menţinută prin încheierea definitivă din data 22.09.2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, dispusă în Dosarul nr. x/2019, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc. pen., cu referire la art. 6 C. proc. pen., ce statuează principiul de drept "ne bis in idem", se impune clasarea cauzei.

Prin Ordonanţa nr. 351/II-2/2020 din 07.01.2020 a procurorului - şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a fost respinsă plângerea formulată de petenta SC A. SA împotriva Ordonanţei din 05.11.2020, emisă în Dosarul nr. x/2020 al Serviciului Teritorial Piteşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Apreciind că instanţei sesizate cu plângerea petentei SC A. SA nu i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, pe motiv că petenta reclamă săvârşirea unor presupuse infracţiuni în Râmnicu Vâlcea, unde aceasta îşi are şi sediul, iar, în ipoteza în care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Piteşti ar fi dispus trimiterea în judecată, competenţa de soluţionare ar fi revenit Tribunalului Vâlcea, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată de apărătorul ales al petentei, declinând competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Vâlcea, instanţă care, la rândul său, a declinat competenţa în favoarea judecătorului de camera preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, în calitate de instanţă mai întâi sesizată, în raport cu dispoziţiile art. 41 alin. (4) C. proc. pen.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen. competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta; şi d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Conform dispoziţiilor alin. (4) al art. 41 C. proc. pen., când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre cele prevăzute la alin. (1), competenţa revine instanţei mai întâi sesizate.

Totodată, astfel cum reiese din art. 41 alin. (5) C. proc. pen., ordinea de prioritate arătată mai sus (preferinţa legală) se aplică atunci când două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini, Înalta Curte constatând că niciuna dintre aceste situaţii nu este incidentă în cauză.

Astfel, în speţă, se observă că prin plângerea ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, petenta SC A. SA a solicitat efectuarea de cercetări faţă de funcţionari din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, Bursei de Valori Bucureşti şi Depozitarului Central şi practicianul de insolvenţă AMT Craiova, sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 41 alin. (2) C. proc. pen., prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, astfel că acesta se află şi în raza teritorială a Tribunalului Bucureşti.

Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că în motivarea soluţiei de clasare s-a reţinut că prezenta cauză are acelaşi obiect, aceleaşi părţi precum cele din Dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală, soluţionat prin ordonanţa de clasare, menţinută prin încheierea din data 22.09.2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, pronunţată în Dosarul nr. x/2019 .

Prin urmare, apreciind că sunt aplicabile dispoziţiile art. 41 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte reţine că dintre cele două instanţe, ambele cu vocaţie la judecarea cauzei potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen., competenţa teritorială revine instanţei care a fost prima sesizată.

În consecinţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă a soluţiona cauza privind petenta SC A. SA Rm. Vâlcea, având ca obiect plângerea formulată împotriva Ordonanţei nr. 351/II-2/2020, a procurorului şef-serviciu, emisă la data de 7 ianuarie 2021, precum şi a Ordonanţei emise în data de 5 noiembrie 2020, în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, este Tribunalul Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind petenta SC A. SA Rm. Vâlcea, având ca obiect plângerea formulată împotriva Ordonanţei nr. 351/II-2/2020, a procurorului şef-serviciu, emisă la data de 7 ianuarie 2021, precum şi a ordonanţei emise în data de 5 noiembrie 2020, în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 25 mai 2021.

GGC - ED