Contestație în anulare inadmisibilă împotriva hotărârii de respingere a strămutării; limitarea căii extraordinare la soluțiile care pun capăt acțiunii penale

Asupra admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare formulate de petenţii A. şi B., în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa nr. 227 din 21 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins, ca nefondată, cererea formulată de petenţii A. şi B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală, constatând, în esenţă, că împrejurările invocate de către petenţi nu se subsumează temeiurilor care pot sta la baza strămutării unei cauze.

Împotriva acestei sentinţe au formulat contestaţie în anulare petenţii A. şi B.

Motivele contestaţiei au fost prezentate în cererea scrisă, aflată la filele x, fiind întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 427 alin. (1) C. proc. pen., cu precizarea că invocă toate cazurile de contestaţie în anulare prevăzute de lege.

Pentru justa soluţionare a cauzei a fost ataşat Dosarul nr. x/2021 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare formulate de petenţii A. şi B., Înalta Curte constată următoarele:

Contestaţia în anulare constituie o cale extraordinară de atac care poate fi declarată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare, instanţa care a pronunţat hotărârea cu încălcarea legii anulând-o în scopul înlăturării erorilor de procedură.

În actuala reglementare, contestaţia în anulare poate fi exercitată numai împotriva deciziilor penale definitive prin care se rezolvă acţiunea penală printr-o soluţie de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, aspect ce reiese din interpretarea sistematică a normelor ce reglementează această cale de atac, respectiv din indicarea părţilor care pot declara contestaţie în anulare (art. 427 C. proc. pen.), din economia cazurilor în care se poate face contestaţie în anulare (art. 426 C. proc. pen.), precum şi din procedura de judecare a cauzei, după admiterea în principiu (art. 432 C. proc. pen.).

Conform dispoziţiilor art. 431 din C. proc. pen., contestaţia în anulare este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, instanţa fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii, înainte de a se pronunţa pe fondul contestaţiei.

În această etapă procesuală instanţa examinează dacă contestaţia în anulare este exercitată de părţi, de persoana vătămată sau de către procuror, art. 427 alin. (1) C. proc. pen., dacă priveşte o hotărâre definitivă prin care s-a soluţionat acţiunea penală, dacă este introdusă în termenul prevăzut de art. 428 alin. (1) C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestaţia este unul dintre cele limitativ prevăzute de art. 426 C. proc. pen. şi dacă în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.

În raport de aceste criterii, Înalta Curte constată că Sentinţa nr. 227 din 21 aprilie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, deşi este o hotărâre penală definitivă, nu vizează fondul acţiunii penale.

Astfel, prin sentinţa contestată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat asupra cererii de strămutare a judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală, nu cu privire la o acţiune penală, aspect faţă de care reţine că petenţii A. şi B. au declarat contestaţie în anulare împotriva unei hotărâri ce nu poate fi supusă acestei căi de atac.

Cum, în conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale, prin raportare la dispoziţiile art. 431 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va respinge, ca inadmisibilă în principiu, contestaţia în anulare declarată de petenţii A. şi B.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare declarată de petenţii B. şi A., împotriva Sentinţei penale nr. 227 din 21 aprilie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorii-petenţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 25 mai 2021.

GGC - ED