Appeal against final venue-transfer ruling inadmissible due to lack of legal remedy; costs imposed on appellant.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Criminal Section) dismissed as inadmissible the appellant's challenge against the final sentence of the Bacău Court of Appeal, which had rejected as unfounded the appellant's application to transfer venue (strămutare) of a criminal case pending before the Român Court, and ordered the appellant to pay 200 RON in judicial costs; thus, the lower court's ruling remains in force and the applicant did not prevail. The dispute concerned a request to move a criminal case due to alleged judicial partiality and public-order risks, grounded on the appellant's general accusations and subjective dissatisfaction with prior judicial measures. The legal basis was the procedural rule that the sentence resolving a transfer application is final and not subject to any appeal (art. 74(6) Criminal Procedure Code), combined with the principle that appeals may only be exercised where expressly provided by law (art. 129 Constitution; art. 425¹ Criminal Procedure Code), making the challenge inadmissible as an unauthorized remedy against a final decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 74 din C. proc. pen, art. 275 alin. (2) din C. proc. pen, art. 71 din C. proc. pen, art. 4251 C. proc. pen, art. 74 alin. (6) din C. proc. pen, art. 275 alin. (2) C. proc. pen; Appeal against final venue-transfer ruling inadmissible due to lack of legal remedy; costs imposed on appellant: The dispute concerned a request to move a criminal case due to alleged judicial partiality and public-order risks, grounded on the appellant's general accusations and subjective dissatisfaction with prior judicial measures. The legal basis was the procedural rule that the sentence resolving a transfer application is final and not subject to any appeal (art. 74(6) Criminal Procedure Code), combined with the principle that appeals may only be exercised where expressly provided by law (art. 129 Constitution; art. 425¹ Criminal Procedure Code), making the challenge inadmissible as an unauthorized remedy against a final decision.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for rejecting the appeal as inadmissible.
Ground for declaring the appeal inadmissible because the decision is final and not subject to any appeal.
Basis for ordering the appellant to pay judicial expenses to the state.
Full text
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 29 din 18 februarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 74 din C. proc. pen., a fost respinsă cererea de strămutare a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Român, formulată de petentul A., ca nefondată.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat petentul să plătească suma de 200 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bacău a reţinut, în esenţă, că prin raportare la cazurile în care se poate dispune strămutarea, expres prevăzute de art. 71 din C. proc. pen., solicitarea petentului nu este fondată.
S-a arătat că, potrivit dispoziţiilor procedurale menţionate, se dispune strămutarea judecăţii unei cauze în situaţia în care există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
În prezenta cauză, însă, instanţa a apreciat că aspectele invocate de petent reprezintă acuzaţii generale, care nu tind la configurarea vreunui temei concret de strămutare.
Curtea a notat că, pe lângă înşiruirea unor acuzaţii grave, este nevoie de alte elemente particulare suplimentare, care să configureze circumstanţele concrete ale cauzei într-o asemenea măsură încât să dea naştere la o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată. Or, instanţa a precizat că asemenea date concrete nu au fost evidenţiate de către petent.
S-a mai menţionat că toate motive care se regăsesc în susţinerea cererii de strămutare au un caracter clar de revoltă subiectivă a petentului în legătură cu legalitatea şi temeinicia măsurilor şi soluţiilor dispuse de organele judiciare, Curtea arătând, însă, că analiza acestora se face în procedura obişnuită a soluţionării cauzelor de către organele judiciare indicate de lege, şi nu pot face obiectul unei noi verificări în procedura specială de soluţionare a cererii de strămutare. Totodată, s-a reţinut că motivele invocate nu rezultă din niciun element concret aflat la dosar.
În sfârşit, s-a susţinut că motivele generale indicate de petent se circumscriu unor simple supoziţii care îşi au punctul de plecare doar din suspiciunile acestuia, iar nu din modalitatea în care este soluţionată cauza aflată pe rolul Judecătoriei Român ori din existenţa unui pericol de tulburare a ordinii publice.
Curtea a mai arătat că petentul consideră că simpla sa nemulţumire şi revoltă ar trebui să facă incidentă prorogarea de competenţă specifică strămutării, ceea ce ar echivala cu crearea, pe cale jurisprudenţială, a unui motiv cu valenţe generale, lucru inadmisibil.
Împotriva acestei sentinţe penale a formulat contestaţie petentul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 15.03.2021 sub numărul x/2021.
În cauză, cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac formulate de petent, întrucât este îndreptată împotriva unei hotărâri definitive.
Examinând contestaţia formulată de petentul A., Înalta Curte constată că este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României.
Potrivit dispoziţiilor art. 129 din Constituţie, mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Astfel, dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.
Prin Sentinţa penală nr. 29 din 18 februarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a respins cererea de strămutare formulată de petentul A., ce a format obiectul Dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Român.
Hotărârea prin care s-a pronunţat soluţia de respingere a strămutării este definitivă, în conformitate cu art. 74 din C. proc. pen., care prevede: "(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă soluţionează cererea de strămutare prin sentinţă. (...) (6) sentinţa prevăzută la alin. (1) nu este supusă niciunei căi de atac".
Deopotrivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 C. proc. pen., calea ordinară de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea prevede expres această cale de atac, prevederile acestui articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) rap. la art. 74 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 29 din 18 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 29 din 18 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 martie 2021.
GGC - NN