Inadmissibility of repeated objection to execution seeking clarification of active subject qualification for each act in continued bribery conviction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) dismissed as inadmissible the objection to execution filed by the convicted defendant against the final 2019 appellate decision, which upheld the 8-year imprisonment for continued bribery and acquitted the defendant on abuse of service charges. The dispute arose from the defendant's request to clarify the definitive judgment regarding his active subject qualification for each of the 24 specific acts of bribery received between 2009 and 2013. The court ruled that the objection was inadmissible under Article 599(5) of the Code of Criminal Procedure because the defendant had previously filed a substantively identical objection based on the same legal ground (Article 598(1)(c), clarity of the judgment) and similar arguments, which had already been rejected by the ICCJ in February 2021, thus constituting a procedural abuse and an exhaustion of rights.
Legislator headnote
AI generatedart. 386 din C. proc. pen, art. 289 din C. pen, art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 297 alin. (1) din C. pen, art. 309 din C. pen, art. 5 din C. pen; Inadmissibility of repeated objection to execution seeking clarification of active subject qualification for each act in continued bribery conviction: The dispute arose from the defendant's request to clarify the definitive judgment regarding his active subject qualification for each of the 24 specific acts of bribery received between 2009 and 2013. The court ruled that the objection was inadmissible under Article 599(5) of the Code of Criminal Procedure because the defendant had previously filed a substantively identical objection based on the same legal ground (Article 598(1)(c), clarity of the judgment) and similar arguments, which had already been rejected by the ICCJ in February 2021, thus constituting a procedural abuse and an exhaustion of rights.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for ordering the appellant to pay judicial costs to the state.
Basis for determining that the honorarium for the legal aid counsel is borne by the state.
Full text
Asupra contestaţiei la executare de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
I. Prin Sentinţa penală nr. 30/F din data de 14 februarie 2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2015 a dispus, printre altele, cu privire la inculpatul A. următoarele:
În baza art. 386 din C. proc. pen. a respins, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de inculpatul A., a faptei de luare de mită reţinută în sarcina sa prin rechizitoriu, din infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 şi 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 35 alin. (1) şi (5) din C. pen. (24 acte materiale), în infracţiunea de luare de mită în formă simplă, prevăzută de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 şi 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 386 din C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul B. şi cea formulată de instanţă din oficiu, şi a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor C., D., A., E., B., F., G., H. Constantin şi J., astfel:
În baza art. 386 din C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpatului A., din trei infracţiuni de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen. cu aplic.art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (1) din C. pen., într-o infracţiune de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.
În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 67 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a ocupa o funcţie publică) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 65 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a ocupa o funcţie publică) din C. pen.
În baza art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 şi 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. şi aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 8 ani închisoare.
În baza art. 67 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a ocupa o funcţie publică) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 65 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a ocupa o funcţie publică) din C. pen.
În baza art. 38 - 39 din C. pen. a contopit pedepsele concurente şi a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1 an şi 4 luni închisoare reprezentând o treime din pedeapsa concurentă, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 9 ani şi 4 luni închisoare.
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. a aplicat pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a ocupa o funcţie publică) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a ocupa o funcţie publică) din C. pen.
În baza art. 72 din C. pen. a dedus reţinerea, arestul preventiv şi arestul la domiciliu de la 26.03.2015 la 19.01.2016 inclusiv.
În baza art. 397 şi 25 din C. proc. pen. a admis acţiunea civilă formulată de Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi i-a obligat în solidar pe inculpaţii C., D., A., E., B., F., G., J., H. (acesta în limita sumei de 82.857.750 euro echivalent RON la data plăţii), K. (acesta în limita sumei de 69.730.320 euro echivalent RON la data plăţii), L., acesta în solidar cu partea responsabilă civilmente M. (aceştia în limita sumei de 1.730.554 euro echivalent RON la data plăţii), şi N., acesta în solidar cu partea responsabilă civilmente SC O. SRL (aceştia în limita sumei de 13.127.430 euro echivalent RON la data plăţii), la plata către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor a sumei de 84.588.304 euro echivalent RON la data plăţii, în măsura în care pretenţiile părţii civile nu sunt acoperite prin repunerea părţilor în situaţia anterioară şi restituirea sumei aferente deciziei desfiinţate, conform art. 25 alin. (3) din C. proc. pen.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. şi art. 289 alin. (3) din C. pen. a confiscat de la inculpatul K. suma de 10.000 euro şi de la inculpatul A. suma de 6.200.000 RON.
A menţinut măsurile asigurătorii luate prin Ordonanţele nr. x/P/2014 din 02.04.2015 şi 07.04.2015 asupra bunurilor inculpaţilor C., J., I., F., A., D., L., E. şi G., şi a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile prezente şi viitoare, altele decât cele menţionate în ordonanţele de mai sus, ale inculpaţilor C., J., I., F., A., D., L., E. şi G., până la concurenţa sumelor la care sunt obligaţi faţă de partea civilă, la care se va adăuga cuantumul sumelor confiscate, şi cheltuielile judiciare stabilite în procesul penal, în fond şi căile de atac.
A dispus măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile prezente şi viitoare, ale inculpatului K., şi părţilor responsabile civilmente M. şi SC O. SRL, până la concurenţa obligaţiilor faţă de partea civilă, la care se adaugă cuantumul sumelor confiscate, şi cheltuielile judiciare stabilite în procesul penal, în fond şi căile de atac.
În baza art. 274 alin. (1), (2) şi 3 din C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre inculpaţii C., D., A., E., B., F., G., I., J., K., L. în solidar cu partea responsabilă civilmente M. şi N. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC O. SRL, la câte 18.500 RON cheltuieli judiciare către stat.
A obligat pe inculpaţii L., P., C., F., D., A. şi N., la plata sumei de 5.764 RON în contul Biroului Local de Expertize Tehnice, cu titlul de onorariu cuvenit Comisiei de experţi.
II. Prin Decizia penală nr. 301/A din data de 08.10.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate printre alţii, de inculpatul apelant A. împotriva Sentinţei penale nr. 30/F din data de 14 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, pe care o desfiinţează în parte, în latură penală şi civilă, şi rejudecând:
A descontopit pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 4 luni închisoare aplicată inculpatului A. prin sentinţa apelată în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, respectiv:
- 4 ani închisoare pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.
- 8 ani închisoare pentru infracţiunea de luare de mită prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 şi 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. şi aplic. art. 5 din C. pen.
În baza art. 396 alin. (1) şi (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. l-a achitat inculpatul A. pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.
A menţinut pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de luare de mită prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 şi 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. şi aplic. art. 5 din C. pen.
A menţinut dispoziţiile cu privire la pedeapsa complementară şi accesorie.
În baza art. 72 din C. pen. a dedus reţinerea, arestul preventiv şi arestul la domiciliu de la 26.03.2015 la 19.01.2016 inclusiv.
A menţinut dispoziţia primei instanţe privind confiscarea de la inculpatul A. a sumei de 6.200.000 RON, în baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. şi art. 289 alin. (3) din C. pen.
În baza art. 397 alin. (5) rap. la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. instanţa de apel a menţinut măsurile asigurătorii luate prin ordonanţele nr. x/P/2014 din 02.04.2015 şi din 07.04.2015 precum şi măsura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile prezente şi viitoare, altele decât cele menţionate în ordonanţele de mai sus, printre altele, ale inculpatului A., până la concurenţa sumelor pretinse de partea civilă, luată de prima instanţă prin sentinţa apelată, pentru 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, dacă partea civilă nu introduce acţiune în faţa instanţei civile.
S-au menţinut măsurile asigurătorii luate prin ordonanţele nr. x/P/2014 din 02.04.2015 şi 07.04.2015 asupra bunurilor inculpatului A. până la concurenţa sumelor confiscate, precum şi măsura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile prezente şi viitoare, altele decât cele menţionate în ordonanţele de mai sus, ale inculpaţilor A. şi K., până la concurenţa sumelor confiscate de la cei doi inculpaţi, luată de prima instanţă prin sentinţa apelată.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Sentinţei penale nr. 30/F din data de 14 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2015.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate în măsura în care nu erau contrare deciziei.
III. Împotriva Deciziei penale nr. 301/A din data de 08.10.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 a formulat contestaţie la executare condamnatul A..
Acesta şi-a întemeiat contestaţia la executare pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. şi a susţinut, în esenţă, că solicită lămurirea unei situaţii echivoce reţinute în hotărârea ce face obiectul cererii, respectiv nelămurirea cu privire la calitatea de subiect activ al infracţiunii, în cazul fiecărui act de primire reţinut (12.05.2009 - 2013), respectiv a se verifica conţinutul constitutiv al infracţiunii pentru care s-a dispus condamnarea.
În subsidiar, a solicitat ca instanţă să lămurească care a fost funcţia sau poziţia deţinută care a determinat reţinerea în hotărârea care se execută a calităţii de subiect activ al infracţiunii pentru fiecare act material de primire.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi la data de 28.04.2021, fiind repartizată, conform art. 111 alin. (6) teza a II-a din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti Completului C9.
Examinând contestaţia la executare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 301/A din data de 08.10.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, instanţa urmează a o respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Contestaţia la executare este un mijloc procesual prin care se rezolvă incidentele privind executarea, art. 598 din C. proc. pen. prevăzând expres cazurile în care poate fi folosită contestaţia la executare, iar prin limitarea acestora, legiuitorul a urmărit să nu transforme acest mijloc procesual într-o cale prin care să se împiedice procedura normală de punere în executare a hotărârilor definitive, putând fi vizate exclusiv aspecte ce se referă la executarea hotărârii intrate în puterea lucrului judecat, fără a se putea aduce modificări în ceea ce priveşte soluţia.
Potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., contestaţia la executare se poate face "când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare".
Pe de altă parte, dispoziţiile art. 599 alin. (5) din C. proc. pen. prevăd că cererile ulterioare de contestaţie la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări, inadmisibilitatea reprezentând sancţiunea procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.
În prezenta cauză, se constată că a mai fost promovată anterior o contestaţie la executare de către contestatorul A., pentru motive similare, context în care devin incidente dispoziţiile legale anterior menţionate.
Astfel, prin Decizia penală nr. 71/A din 25 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondată o contestaţie la executare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 301/A din data de 08 octombrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, temeiul invocat fiind dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.
De asemenea, în cadrul motivării în fapt a contestaţiei la executare anterior formulate, petentul a invocat existenţa unei nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută, în ceea ce priveşte calitatea de subiect activ al infracţiunii de luare de mită vizând cele 24 de acte materiale de primire reţinute, solicitările formulate în cadrul prezentei contestaţii la executare fiind similare, context în care devin incidente dispoziţiile legale anterior menţionate.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.
În speţă, fiind promovată contestaţia la executare în afara condiţiilor stabilite de lege, demersul astfel realizat va fi sancţionat cu inadmisibilitatea.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 599 alin. (5) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 301/A din data de 08.10.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 301/A din data de 08.10.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.
Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 iunie 2021.
GGC - GV