Pension rights for military labor service under Law 309/2002 denied for non-compliant unit affiliation; appeal dismissed
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appellant's appeal, upholding the appellate court's prior decision to reject the plaintiff's action, thereby confirming the defendant's victory. The dispute involved a claim against a county pension house for the annulment of a refusal to grant benefits under Law No. 309/2002, which provides rights to Romanian citizens who performed military service in labor detachments. The decisive legal basis rested on Article 1 of Law No. 309/2002, which the court interpreted to impose two cumulative conditions for eligibility: service in a labor detachment between 1950 and 1961 and, crucially, that the detachment must have belonged to the General Directorate of Labor Services. The court found the appellant's claim unfounded because his service records indicated he was stationed in regular military units under the former Ministry of Defense, not in the specific labor detachments required by the statute.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002; Pension rights for military labor service under Law 309/2002 denied for non-compliant unit affiliation; appeal dismissed: Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de drepturile acordate prin această lege, numai persoanele, cetățenii români, care au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul M.G. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Dolj, solicitând anularea hotărârii nr. 1800 din 18 noiembrie 2002, emisă de această autoritate cu obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că în perioada 2 aprilie 1953 - 24 decembrie 1956 a executat serviciul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, situație dovedită cu înscrisurile din livretul militar.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 495 din 2 septembrie 2004, a respins acțiunea formulată de M.G., ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, din datele depuse la dosarul cauzei, nu rezultă că reclamantul ar fi satisfăcut stagiul militar în detașamente de muncă aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii, ci la U.M. 04600 și U.M. 04583 Calafat, ori dispoziția Legii nr. 309/2002 este imperativă cu privire la acest aspect.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul M.G., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recurentul a susținut în esență că în mod greșit i-a fost respinsă cererea, de către instanța de fond, întrucât a efectuat stagiul militar în construcții, iar acest fapt rezultă din livretul militar.
Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de drepturile acordate prin această lege, numai persoanele, cetățenii români, care au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Deci, prin această reglementare, legiuitorul a instituit două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ, de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege: să fi satisfăcut stagiul militar în detașamente de muncă în perioada 1950 - 1961, iar detașamentul de muncă să fi făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Ori în cauză, recurentul-reclamant a satisfăcut stagiul militar în unități militare din sistemul fostului Minister al Forțelor Armate, motiv pentru care se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar recursul declarat este nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.G., împotriva sentinței civile nr. 495 din 2 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2004.