Dispute over eligibility for benefits under Law No. 309/2002 based on military service in labor battalions, focusing on the sufficiency of evidence to identify the specific detachment and service period.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Justice admitted the appeal filed by the National Pensions House and quashed the lower court's judgment, remanding the case to the same instance for retrial. The dispute involved a claimant's action to annul an administrative decision rejecting their status as a beneficiary under Law No. 309/2002 for performing military service in labor battalions within the General Directorate of Labor Service between 1950 and 1961. The lower court had previously granted the claim, relying on the military booklet and an archive letter to establish the service period. However, the Supreme Court found the evidence insufficient to definitively link the specific battalion code cited in the military booklet to a registered labor detachment, noting discrepancies regarding the unit name and the initial months of service. Based on Article 1 and Article 6 of Law No. 309/2002, which mandate that benefits be established based on specific military booklets or certificates from military centers, the Court determined that the existing documentary evidence failed to prove with certainty the claimant's entitlement for the entire claimed period, necessitating further verification before a final determination could be made.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002, art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002, art. 313 și 315 C. proc. civ; Dispute over eligibility for benefits under Law No. 309/2002 based on military service in labor battalions, focusing on the sufficiency of evidence to identify the specific detachment and service period: The dispute involved a claimant's action to annul an administrative decision rejecting their status as a beneficiary under Law No. 309/2002 for performing military service in labor battalions within the General Directorate of Labor Service between 1950 and 1961. The lower court had previously granted the claim, relying on the military booklet and an archive letter to establish the service period. However, the Supreme Court found the evidence insufficient to definitively link the specific battalion code cited in the military booklet to a registered labor detachment, noting discrepancies regarding the unit name and the initial months of service. Based on Article 1 and Article 6 of Law No. 309/2002, which mandate that benefits be established based on specific military booklets or certificates from military centers, the Court determined that the existing documentary evidence failed to prove with certainty the claimant's entitlement for the entire claimed period, necessitating further verification before a final determination could be made.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedSubstantive legal basis for the remedy granted, allowing the remand of the case for retrial due to insufficient evidence regarding the military service period.
Procedural rules cited in the dispositive to authorize the cassation of the lower court's sentence and the remand of the case for renewed judgment.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 24 noiembrie 2003, reclamantul P.C. a solicitat anularea hotărârii nr. 6307 din 8 octombrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Bacău, prin care i s-a respins cererea de stabilire a calității de beneficiar al prevederilor Legii nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii, arată că nejustificat i s-a respins cererea, iar în situația în care existau neclarități în înscrisurile pe care le-a prezentat, trebuia ca pârâta să solicite relații suplimentare de la Centrul militar sau Arhivele Naționale.
Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 8 din 20 ianuarie 2004, a admis acțiunea, în sensul că a anulat hotărârea contestată și a constatat că perioada 25 decembrie 1950 - 24 februarie 1953 este de stagiu militar, efectuat în detașamentul „Comănești” din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, reclamantul beneficiind de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, începând cu 1 octombrie 2002.
Instanța reține că din coroborarea datelor menționate în livretul militar al reclamantului, în adresa nr. 78548 din 2 decembrie 2003, a Arhivelor Naționale și în Tabelul detașamentelor Direcției Generale a Serviciului Muncii, rezultă că acesta este îndreptățit la recunoașterea întregii perioade prevăzute în livretul militar.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Bacău a declarat recurs împotriva sentinței, susținând că nu sunt dovezi din care să rezulte că I.R.C.8 Comănești este identică cu Detașamentul Comănești, instanța reținând că în Tabelul detașamentelor figurează detașamentul Comănești și detașamentul Sovrom Construcții Comănești, însă în acest tabel nu apare I.R.C.
Recursul va fi admis, în sensul și pentru considerentele ce se vor arăta mai jos.
Conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, „Beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961”.
Art. 6 alin. (2) din aceeași lege, are în vedere ca drepturile prevăzute de această lege să se stabilească, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare și din cele eliberate de U.M. 02405 Pitești.
La dosarul instanței de fond existau ca dovezi, numai copia de pe livretul militar al intimatului și adresa nr. 78548 din 2 decembrie 2003, a Direcției Arhivelor Naționale Istorice Centrale, către intimat, acte insuficiente pentru a putea stabili cu certitudine perioada în care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Din livretul militar rezultă că intimatul a fost încorporat la 25 decembrie 1950, la D.R.M.R. în continuare localitate indescifrabilă) și lăsat la vatră, la 24 decembrie 1953, de la I.R.C. 8, iar adresa Direcției Arhivelor Naționale Istorice Centrale consideră că denumirile detașamentelor de muncă menționate în livretul militar, pot fi luate în considerare, în temeiul Legii nr. 309/2002.
În recurs s-a mai depus de către intimat, certificatul nr. 76814 din mai 2004, eliberat de Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale, în care se face mențiunea că acesta apare pus în drepturi la Detașamentul de muncă Comănești (D.R.M.), de la 12 iunie 1951, până la 27 decembrie 1953, când a fost lăsat la vatră.
Instanța de fond a stabilit perioada efectuării stagiului militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, între 25 decembrie 1950 și 24 decembrie 1953, atât cât se prevede în livretul militar, că intimatul a efectuat stagiul militar.
În certificatul menționat nu se face referire la I.R.C.8, indicat în livretul militar și nici la perioada 25 decembrie 1950 - 11 iunie 1951, perioadă în care intimatul a efectuat stagiul militar.
Se impune a se lămuri aceste neclarități, pentru a se putea stabili cu certitudine, dacă intimatul a efectuat stagiul militar în toată perioada menționată în livretul militar, numai în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii ori numai într-o parte din această perioadă.
Ca atare, se va casa sentința recurată și se va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe, în temeiul art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002 și art. 313 și 315 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bacău împotriva sentinței civile nr. 8 din 20 ianuarie 2003 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2004.