Union member's salary recalc claim assigned to Tribunal Olt; prior competence ruling binding, conflict resolved.

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, la data de 18 septembrie 2018, Sindicatul Naţional Finanţe Publice - Sind FISC Bucureşti în calitate de reprezentant legal al membrilor de sindicat A. şi alţii, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a solicitat obligarea pârâţilor la recalcularea drepturilor salariale ale membrilor de sindicat la nivelul maxim stabilit în cadrul instituţiei pentru aceeaşi funcţie, grad, treaptă şi gradaţie în conformitate cu art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014 şi obligarea pârâtelor la plata retroactivă a diferenţelor salariale rezultate între salariul cuvenit potrivit prevederilor legale invocate şi salariul efectiv încasat.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 C. proc. civ. si art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

La termenul din data de 29.11.2018 s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti şi s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Olt.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018.

Prin incheierea din data de 19.02.2019, procedând la verificarea competenţei în temeiul art. 131 C. proc. civ., tribunalul a constatat în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) teza I şi art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, coroborat cu art. 109 din Legea nr. 188/1999 şi art. 95 pct. 1 C. proc. civ., că este competent general, material şi teritorial să judece cauza.

Ulterior, prin încheierea din 03.03.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2018, a fost disjunsă cererea de chemare în judecată cu privire la membra de sindicat A. şi s-a format dosarul nr. x/2020, avându-se în vedere calitatea de personal contractual a acesteia.

La termenul de judecată din data de 23.06.2020 instanţa a invocat excepţia necompetenţei materiale funcţionale a secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Olt, având în vedere faptul că reclamanta din cauză nu are calitatea de funcţionar public. A fost admisă excepţia necompetenţei materiale funcţionale a secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Olt şi declinată cauza spre competentă soluţionare secţiei I Civilă din cadrul Tribunalului Olt.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secţia I - conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2020*.

La termenul din data de 09.09.2020 instanţa din oficiu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Olt, secţia I - conflicte de muncă şi asigurări sociale iar prin sentinţa civilă nr. 508/09.09.2020, Tribunalul Olt, secţia I civilă, a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2020*.

Prin sentinţa civilă nr. 6205 din 6 noiembrie 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale funcţionale şi teritoriale, invocata din oficiu. A declinat competenta de solutionare a cauzei privind reclamantul Sindicatul Naţional Finanţe Publice-SINDFISC în numele membrului de sindicat A. şi pe pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în favoarea Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţa şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut că, în şedinţa publică din data de 19.02.2019, Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, căreia i-a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018, a pronunţat o incheiere interlocutorie prin care, procedând la verificarea competenţei în temeiul art. 131 C. proc. civ., a constatat în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) teza I şi art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, coroborat cu art. 109 din Legea nr. 188/1999 şi art. 95 pct. 1 C. proc. civ., că este competent general, material şi teritorial să judece cauza.

Ulterior, deşi pronunţase încheierea interlocutorie din data de 19.02.2019 prin care competenţa privind întreaga pricină fusese câstigată cauzei, Tribunalul Olt, secţia a II-A civilă, de contencios administrativ şi fiscal a disjuns cererea de chemare în judecată cu privire la membra de sindicat A. formandu-se dosarul nr. x/2020, în care, la termenul de judecată din data de 23.06.2020 a invocat excepţia necompetenţei materiale funcţionale a secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Olt.

Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a reţinut că prin Decizia nr. 31/2019, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi a stabilit că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., instanţa învestită prin hotărârea de declinare a competenţei poate invoca necompetenţa materială procesuală dacă instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin urmare, reţinând că Tribunalul Olt, secţia a II-a a invocat a invocat exceptia necompetenţei teritoriale după primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii, în condiţiile art. 131 din C. proc. civ. iar invocarea excepţiei de necompetenţă materială procesuală de soluţionare a cauzei după acest moment nu mai este posibilă, competenţa fiind câştigată în mod definitiv de instanţa pe rolul căreia a fost înregistrată cererea, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a constatat că Tribunalul Olt, secţia a II-a este competent să judece prezenta cauză, ca urmare a pronunţării unei încheieri interlocutorii prin care a reţinut că este competentă material.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea favoarea Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, Sindicatul Naţional Finanţe Publice - Sind Fisc Bucureşti în calitate de reprezentant legal al membrilor de sindicat A. şi alţii, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a solicitat obligarea pârâţilor la recalcularea drepturilor salariale ale membrilor de sindicat la nivelul maxim stabilit în cadrul instituţiei pentru aceeaşi funcţie, grad, treaptă şi gradaţie, iar instanţa, a dispus declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Olt, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018.

Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a pronunţat incheierea interlocutorie din data de 19.02.2019, prin care, procedând la verificarea competenţei în temeiul art. 131 C. proc. civ., a constatat în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) teza I şi art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, coroborat cu art. 109 din Legea nr. 188/1999 şi art. 95 pct. 1 C. proc. civ., că este competent general, material şi teritorial să judece cauza.

Ulterior, a disjuns cererea de chemare în judecată cu privire la membra de sindicat A., formându-se dosarul nr. x/2020, în care, la termenul de judecată din data de 23.06.2020 a invocat excepţia necompetenţei materiale funcţionale a secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Olt, declinând soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secţia I civilă, care la rându-i a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Potrivit dispoziţiilor art. 235 C. proc. civ. "Instanţa nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluţionează excepţii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase."

Înalta Curte reţine că, în conformitate cu art. 131 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., încheierea prin care se stabileşte competenţa are caracter interlocutoriu, instanţa nemaiputând reveni asupra soluţiei.

Potrivit art. 131 verificarea competenţei jurisdicţionale se realizează la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi, din momentul în care instanţa se declară legal învestită, potrivit art. 132 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., rămâne competentă să soluţioneze cauza.

Totodată, Înalta Curte reţine că, prin Decizia nr. 31/2019, instanţa supremă a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi a stabilit că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., instanţa învestită prin hotărârea de declinare a competenţei poate invoca necompetenţa materială procesuală dacă instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere că Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a invocat exceptia necompetenţei după primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate, în condiţiile art. 131 din C. proc. civ., iar invocarea excepţiei de necompetenţă materială procesuală de soluţionare a cauzei după acest moment nu mai este posibilă, corect Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a reţinut că a fost câştigată în mod definitiv competenţa de soluţionare a cauzei de instanţa pe rolul căreia a fost înregistrată cererea, respectiv Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În plus, cum, în speţă, Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a constatat la termenul de judecată cu părţile legal citate, în temeiul art. 131 C. proc. civ., că este competent general, material şi teritorial să judece pricina, acesta nu mai avea posibilitatea de a reveni asupra excepţiei necompetenţei materiale funcţionale şi teritoriale, fiind legată de încheierea interlocutorie pronunţată la 19 februarie 2019, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 235 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei rămânând câştigată Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 februarie 2021.