Pension appeal nullified for failure to state statutory grounds of illegality; interim suspension order stands.

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 mai 2019, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a suspendat soluţionarea contestaţiei în anulare formulată de contestatoarea A., împotriva deciziei nr. 26 din 23.01.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016 1, în contradictoriu cu intimata Casa Teritorială de Pensii Bacău, în temeiul art. 508 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 492 C. proc. civ., art. 242 C. proc. civ. şi art. 413 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., având în vedere că, prin citaţie, i s-a pus în vedere contestatoarei, sub sancţiunea suspendării cauzei, să precizeze temeiul de drept al contestaţiei în anulare şi că această obligaţie nu a fost îndeplinită.

Împotriva încheierii de suspendare, contestatoarea A. a declarat recurs, neîncadrat în drept, prin care solicită acordarea drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990.

În motivarea recursului, menţionează că a depus la dosarul cauzei decizia nr. 85699 din 4.02.1999, unde se consemnează că s-a admis cererea de pensionare ca urmaş, în temeiul Legii nr. 3/1977, astfel că susţinerile Casei Teritoriale de Pensii Bacău sunt în contradicţie cu dovezile din dosar.

Totodată, se solicită anularea deciziei emisă de Casa Teritorială de Pensii Bacău nr. 209637/28.03.2016.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei Casa Teritorială de Pensii Bacău, la 23 septembrie 2019 .

Intimata Casa Teritorială de Pensii Bacău a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, având în vedere că recurenta nu a adus critici referitoare la soluţia de suspendare pronunţată de curtea de apel prin încheierea din 15.05.2019.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 22 septembrie 2020, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părţi.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă Casa Teritorială de Pensii Bacău prin întâmpinare, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din acelaşi act normativ, "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e, precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".

Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., "aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Aşadar, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute limitativ de legea procesual civilă, precum şi formularea acestora cu depăşirea termenului legal sunt sancţionate cu anularea recursului.

Soluţia la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Prin raportare la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că prin cererea de recurs nu au fost dezvoltate critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, prin motivele invocate, fără a se aduce nicio critică referitoare la nelegalitatea încheierii din 15.05.2019 a Curţii de Apel Bacău, care face obiectul prezentei cereri de recurs, se urmăreşte, în realitate, reanalizarea situaţiei de fapt referitoare la fondul acţiunii, prin readministrarea probatoriului constând în deciziile de pensionare la care se face referire, pentru a se stabili, aşa cum susţine chiar recurenta, că aceasta beneficiază de pensie de urmaş.

Or, stabilirea situaţiei de fapt intră în atribuţia exclusivă a instanţelor devolutive, în urma evaluării probelor administrate în cauză, controlul judiciar realizat în calea extraordinară de atac a recursului fiind limitat la verificarea legalităţii hotărârii recurate.

Criticile nu pot fi încadrate din oficiu în condiţiile art. 489 alin. (2), (3) C. proc. civ., în vreunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., nefiind identificate nici alte motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu.

În considerarea celor ce preced, văzând că recurenta nu s-a conformat obligaţiei reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) din acelaşi cod, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii, invocată de intimată prin întâmpinare şi va anula recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva încheierii din 15 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimată prin întâmpinare.

Anulează recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva încheierii din 15 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 ianuarie 2021.