Eligibility for ethnic persecution reparations based on administrative reassignment of railway employees
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal filed by the County Pension House, upholding the lower court’s order to annul the pension authority’s decision and recognize the plaintiff’s status as a beneficiary of the 1999 Government Order. The dispute concerned a challenge to a 2003 administrative decision denying the plaintiff’s father eligibility for reparation benefits for persons persecuted on ethnic grounds during the 1940–1945 period; the material facts involved the forced relocation of a Romanian-ethnicity railway employee to a Hungarian-populated locality by the Horthy regime while retaining his job duties. Relying on Article 1(c) of Government Order no. 105/1999, as amended by Law no. 189/2000 and Law no. 586/2002, the court held that the relocation constituted ethnic persecution because it was based on the individual's Romanian ethnicity, and that the continuation of service did not negate the "transferee" status, which specifically covered personnel in critical sectors like railway safety who were moved to different localities within the same system.
Legislator headnote
AI generatedEligibility for ethnic persecution reparations based on administrative reassignment of railway employees: Art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000 și Legea nr. 586/2002, prevede trei situații în care cei persecutați din motive etnice, de regimurile instaurate în România, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, beneficiază de prevederile legii: 1) refugiații; 2) expulzații; 3) strămutații în altă localitate.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul T.C. a solicitat anularea hotărârii nr. 4557 din 6 noiembrie 2003, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare și recunoașterea în favoarea sa, a calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea cererii, a arătat că tatăl său, fiind angajat la CF.R. după cedarea Ardealului, Ungariei hortyste, a fost strămutat de autoritățile maghiare, într-o localitate, pe vechiul teritoriu al Ungariei, revenind la domiciliu, după restabilirea granițelor.
Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 558/CA/2003 - PI din 8 decembrie 2003, a admis acțiunea reclamantului, a anulat hotărârea nr. 4557 din 6 noiembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Satu Mare și a obligat-o să-i recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că populația de etnie română, care concura la siguranța circulației pe calea ferată, a fost strămutată, în cadrul aceluiași sistem, în localități locuite de populație maghiară și că au avut statut de strămutați, într-o altă localitate, decât cea de domiciliu, chiar dacă și-au păstrat serviciul avut.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Satu Mare, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta a susținut în esență că, în speță nu a fost dovedită persecuția etnică, întrucât tatăl reclamantului și-a continuat activitatea, și după instaurarea regimului hortyst, iar ulterior, în cadrul atribuțiunilor de serviciu (datorită specificului muncii), a fost mutat într-o altă localitate.
Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000 și Legea nr. 586/2002, prevede trei situații în care cei persecutați din motive etnice, de regimurile instaurate în România, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, beneficiază de prevederile legii: 1) refugiații; 2) expulzații; 3) strămutații în altă localitate.
Ultima situație este specifică și celor care au deținut funcții în autorități publice, sau în sectoare economice de importanță deosebită, cum au fost și este și în prezent, siguranța circulației pe calea ferată.
Populația de etnie română, care concura la siguranța circulației pe calea ferată, a fost strămutată chiar în cadrul aceluiași sistem, dar în localități locuite de populația maghiară.
În această situație nu este relevantă păstrarea serviciului, întrucât strămutarea persoanelor cu astfel de atribuții, în localități cu populație maghiară, a avut la bază motive etnice (etnia română a funcționarului).
Pentru aceste considerente, și cum în cauză nu există nici motive de casare de ordine publică, recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr. 558/CA/2003 - PI din 8 decembrie 2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2004.