Mootness of appeal against suspension of enforcement order following dismissal of underlying pension update claim

Şedinţa publică din data de 15 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă

Din examinarea actelor din dosar constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, secţia I civilă la data de 27.01.2020, înregistrată cu numărul de dosar x/2020, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta la actualizarea pensiei militare de serviciu (pensie de urmaş după defunctul soţ B.) de care beneficiază, prin echivalarea salariului de funcţie cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care nu include sporuri şi alte adaosuri, în valoare de: 1450 RON, pentru perioada 01.02.2017-31.12.2017, potrivit H.G. nr. 1/2017; 1900 de RON pentru perioada 01.01-31.12.2018, potrivit H.G. nr. 846/2017; 2080 RON pentru perioada 01.01.2019 - 31.12.2019, potrivit H.G. nr. 937/2018; 2230 RON pentru perioada 01.01.2020-prezent, potrivit H.G. nr. 935/2019; cu obligarea pârâtei la plata diferenţelor de pensie rezultate din actualizare, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie şi asupra cărora se va calcula dobânda legală penalizatoare începând cu data de 01.02.2017 şi până la data plăţii efective a drepturilor.

Prin sentinţa civilă nr. 403 din 23 iunie 2020, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a obligat CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE la actualizarea pensiei militare de serviciu de care beneficiază reclamanta prin echivalarea salariului de funcţie cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care nu include sporuri şi alte adaosuri, în valoare de 1450 RON, începând cu data de 01.02.2017, potrivit H.G. nr. 1/2017. A obligat aceeaşi pârâtă la plata diferenţelor de pensie rezultate din actualizare, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie şi asupra cărora se va calcula dobânda legală penalizatoare începând cu data de 01 februarie 2017 şi până la data plăţii efective a drepturilor.

Împotriva acestei sentinţe pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE a formulat apel la data de 4.08.2020.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava la data de 12.08.2020, sub nr. x/2020, petenta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE a solicitat suspendarea provizorie a executării sentinţei civile nr. 403 din 23 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Suceava, până la soluţionarea căii de atac a apelului, declarată împotriva hotărârii indicate, în contradictoriu cu reclamanta A..

Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, prin încheierea nr. 48 din 15 octombrie 2020, a respins ca nefondată cererea de suspendare provizorie a executării sentinţei civile nr. 403 din 23 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, formulată de petenta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE în cadrul căruia a reiterat motivele aduse în susţinerea cererii de suspendare provizorie.

Astfel, în ceea ce priveşte plata cauţiunii, recurenta a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu prevederile art. 7 din O.G. nr. 22/2002. Faţă de aceste dispoziţii legale, recurenta a solicitat a se constata că este scutită de la plata cauţiunii prevăzute la art. 450 alin. (4) C. proc. civ., având în vedere calitatea sa de instituţie publică.

În ceea ce priveşte fondul cererii, în raport de art. 450 din C. proc. civ., recurenta a precizat că lasă la aprecierea instanţei de apel o eventuală admitere a cererii de suspendare a executării unei hotărâri judecătoreşti definitive, la solicitarea părţii interesate, ori de câte ori se apreciază că punerea în executare a hotărârii ar genera consecinţe ireparabile sau dificil de reparat în viitor.

În acest context, a solicitat a se constata că prezenta cerere este justificată în principal în raport de consecinţele ce decurg dintr-o eventuală punere în executare la acest moment a hotărârii judecătoreşti.

S-a arătat că, prin sentinţa apelată, CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE a fost obligată la "actualizarea pensiei militare de serviciu de care beneficiază reclamanta prin echivalarea salariului de funcţie cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care nu include sporuri şi alte adaosuri, în valoare de 1450 RON, începând cu data de 01.02.2017, potrivit H.G. nr. 1/2017. Obligă aceiaşi pârâtă la plata diferenţelor de pensie rezultate din actualizare, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie şi asupra cărora se va calcula dobânda legală penalizatoare începând cu data de 01.02.2017 şi până la data plăţii efective a drepturilor."

În condiţiile în care, la momentul actual fondurile bugetare destinate plăţii pensiilor militare de stat este limitat la previziunile existente la momentul aprobării acestuia, recurenta a apreciat că instituţia se află în imposibilitatea asigurării diferenţelor de pensie rezultate în urma punerii în executare a sentinţei fondului, până la prima rectificare bugetară prin care s-ar acoperi în întregime bugetul necesar plăţii în totalitate a diferenţelor de pensie rezultate din punerea în executare provizorie a sentinţei în cauză.

Pe de altă parte, s-a arătat, în situaţia în care căile de atac promovate de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. ar fi admise, consecinţa ar fi aceea că diferenţele de pensie plătite reclamantei trebuie recuperate pe calea întoarcerii executării. Finalitatea acestui demers ar fi aceea că veniturile pensionarului militar, în cauză, ar fi poprite în cuantum legal, iar sumele plătite acestuia pe calea executării provizorii ar fi greu de recuperat ca întindere temporală.

Totodată, la aprecierea proporţionalităţii măsurii solicitate, recurenta a considerat că instanţa ar trebui să reţină faptul că părţii adverse nu i se cauzează niciun prejudiciu prin întârzierea executării; o eventuală atingere a dreptului intimatului de a fi executată hotărârea nu poate fi considerată ca fiind gravă, întrucât acestuia nu i se cauzează o pagubă, în discuţie fiind vorba despre un drept pe care acesta urmează să îl dobândească şi nu un drept vătămat care nu mai poate fi reparat.

A concluzionat recurenta în sensul că, la acest moment, punerea în executare a sentinţei în discuţie riscă să creeze un prejudiciu greu de reparat, iar în ipoteza admiterii apelului, întoarcerea executării ar fi dificilă.

A apreciat recurenta că, în prezenta cauză, sunt suficiente motive pentru admiterea cererii de suspendare a executării sentinţei apelate, motive care nu determină instanţa să realizeze un control judiciar al sentinţei instanţei de fond, sens în care solicită admiterea prezentei cereri, cu consecinţa suspendării executării sentinţei indicate.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Instrumentul juridic procesual prin care se asigură protecţia dreptului subiectiv civil sau a unor situaţii ocrotite de lege este acţiunea civilă.

Conform art. 29 C. proc. civ. "acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces".

Noţiunea de acţiune civilă trebuie interpretată extensiv, ca fiind ansamblul tuturor mijloacelor recunoscute de lege de realizare a dreptului la acţiune, instrument juridic prin intermediul căruia titularul dreptului poate porni procesul, se poate apăra şi demonstra afirmaţia din cuprinsul cererii. Sunt astfel de mijloace: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvenţională, excepţiile procesuale, cererile de probatorii, căile de atac, cererea de executare silită, contestaţia la executare silită, etc.

Articolul 32 alin. (1) C. proc. civ. instituie regula potrivit căreia orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia întruneşte cumulativ cele 4 condiţii: capacitate procesuală, în condiţiile legi, calitate procesuală, formulează o pretenţie şi justifică un interes; aceste condiţii trebuie îndeplinite nu numai la declanşarea acţiunii civile prin sesizarea instanţei cu cererea de chemare în judecată, ci şi pentru punerea în mişcare a oricăreia dintre formele procesuale ce intră în conţinutul acţiunii: excepţii, căii de atac, executare silită. Partea care promovează acţiunea şi/sau căile de atac este obligată să respecte condiţiile de exercitare ale acţiunii, după caz, ale căilor de atac prevăzute de lege.

Interesul reprezintă una dintre condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune şi constă în folosul practic material sau moral urmărit pentru a se justifica punerea în mişcare şi soluţionarea procedurii judiciare.

Conform dispoziţiilor art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. În cauză, ultima condiţie nu este îndeplinită dat fiind faptul că recurenta-pârâtă nu mai are interes în susţinerea căii de atac promovate, prin care se urmărea suspendarea provizorie a executării sentinţei civile nr. 403 din 23 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, până la soluţionarea căii de atac a apelului.

Aceasta întrucât, astfel cum rezultă din evidenţele ECRIS, prin decizia civilă nr. 617 din 15 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis apelul declarat de pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE împotriva sentinţei civile nr. 403 din 23 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu reclamanta A.. A schimbat în parte sentinţa civilă nr. 403 din 23.06.2020 a Tribunalului Suceava, în sensul că a respins acţiunea, ca nefondată.

Aşadar, faţă de faptul că judecata apelului a fost finalizată la data de 15 octombrie 2020, recursul apare ca fiind lipsit de interes, sancţiunea consacrată de jurisprudenţă fiind cea a respingerii căii de atac, excepţia lipsei de interes având caracter dirimant.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca lipsit de interes recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE împotriva încheierii civile nr. 48 din 15 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a I civilă în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne împotriva încheierii nr. 48 din 15 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 decembrie 2020.