Contradictory reasoning in cassation appeal regarding authority to sign promissory note guarantee

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 4398 din 29 noiembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI a civilă în dosarul nr. x/2017 s-a respins cererea formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul FONDUL NAŢIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta A. S.R.L., solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinţei apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.

Prin decizia civilă nr. 2596 din 13 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă cu majoritate s-a admis apelul formulat de apelanta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 4398 din 29 noiembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în contradictoriu cu intimatul-pârât Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN; s-a schimbat în tot sentinţa apelată; s-a admis în parte cererea de chemare în judecată; s-a constatat inopozabilitatea faţă de reclamanta A. S.R.L. a biletului la ordin seria x având ca dată de emitere 27 ianuarie 2011, cu dată scadentă 13 noiembrie 2012 şi ca emitent pe A. S.R.L.; s-a respins în rest ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

Cu opinia separată a d-nei judecător B. în sensul respingerii apelului ca nefondat.

Împotriva deciziei nr. 2596 pronunţată la 13 noiembrie 2018 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a declarat recurs Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii IFN invocând dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii recurentul arată că: 1. contradictorialitatea instanţei de judecată este evidentă reţinând pe de o parte că în conformitate cu Hotărârea AGA nr. 1 din 26 ianuarie 2011 dl. C. a fost împuternicit să semneze în numele societăţii menţinerea garanţiilor şi implicit avalizarea biletului la ordin supus analizei, iar pe de altă parte constată că acesta nu are calitatea de reprezentant al intimatei S.C. A. S.R.L.; 2. Hotărârea pronunţată este nelegală şi netemeinică fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, respectiv a prevederilor art. 10 şi art. 63 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi ale art. 54 - 55 din Legea societăţilor nr. 31/1990.

Intimata S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia insuficientei timbrări, excepţia lipsei calităţii de reprezentant, excepţia inadmisibilităţii, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a dispus efectuarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, acesta fiind redactat şi comunicat părţilor.

Prin încheierea din 15 iulie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constituită în completul de filtru, a respins excepţia insuficienţei timbrări, excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi excepţia nulităţii recursului, iar în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ. a admis în principiu recursul şi a fixat termen de judecată la 9 decembrie 2020.

Analizând decizia atacată în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Nemotivarea în oricare din ipotezele menţionate de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. constituie un viciu de formă care atrage nulitatea hotărârii, cu consecinţa casării acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. prevede că, în considerentele hotărârii, judecătorul trebuie să arate motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis cât şi motivele pentru care s-au respins cererile părţilor.

Aceste dispoziţii legale au fost prevăzute de legiuitor, atât în interesul unei bune administrări a justiţiei, cât şi pentru a da posibilitatea instanţelor de judecată superioare de a exercita un control efectiv şi eficient al modului de desfăşurare a procesului civil în etapele procesuale anterioare.

Din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că decizia atacată este contradictorie deoarece pe de o parte, instanţa de apel reţine că prin art. 7 pct. 10 din actul adiţional nr. x din 27 ianuarie 2011 la contractul de credit nr. x din 26 august 2008 s-a convenit de către apelanta-reclamantă şi D. S.A. că cele două bilete la ordin în alb emise de societatea apelantă în favoarea băncii şi avalizate, unul de dl. C. în calitate de asociat şi unul de dna. E. în calitate de administrator să fie înlocuite cu unele în format nou", că "aşa cum rezultă cu evidenţă din cuprinsul hotărârii AGA A. S.R.L. nr. 1 din 26 ianuarie 2011 dl. C. a fost împuternicit să semneze în numele apelantei-reclamante … menţinerea garanţiilor existente şi suplimentarea cu două contracte de fidejusiune încheiate cu asociaţii C. şi E.", iar pe de altă parte reţine "ca atare nu există nicio menţiune în cuprinsul Hotărârii AGA A. S.R.L. nr. 1 din 26 ianuarie 2011 din care să rezulte că dl. F. a fost împuternicit să semneze biletul la ordin seria x nr. x emis la 27 ianuarie 2011".

Aşadar, contradictorialitatea instanţei de apel rezultă că, deşi în cuprinsul actului adiţional nr. x din 27 ianuarie 2011 este menţionat faptul că dl. C. a fost împuternicit să semneze prin hotărârea AGA A. S.R.L. nr. 1 din 26 ianuarie 2011, iar dna. E. a semnat în calitate de garant, reţine că nu a fost depusă vreo dovadă din care să rezulte că dl. C. ar fi fost împuternicit de intimata-reclamantă să semneze biletul la ordin.

Acest mod de construire al raţionamentului instanţei de apel este contradictoriu deoarece nu reflectă mecanismul logico-juridic prin care s-a format convingerea acesteia în vederea pronunţării soluţiei, iar consecinţa motivării contradictorii este casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În ceea ce priveşte critica recurentei referitoare la aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 10 şi 63 din Legea nr. 58/1934 şi ale art. 54-55 din Legea nr. 31/1990 şi încadrată în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu o va mai analiza faţă de efectul pe care îl produce motivarea contradictorie de către instanţa de apel a deciziei atacate.

Având în vedere considerentele arătate Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 488 pct. 6 coroborat cu art. 496 şi 497 C. proc. civ. va admite recursul, va casa decizia recurată şi va trimite cauza spre o nouă judecată instanţei de apel.

Potrivit art. 501 alin. (3) C. proc. civ., după casare, instanţa de fond va judeca din nou, în limitele casării şi ţinând seama de toate motivele invocate înaintea instanţei a cărei hotărâre a fost casată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât FONDUL NAŢIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII S.A. IFN împotriva deciziei civile nr. 2596 din 13 decembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Casează decizia civilă nr. 2596 din 13 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Trimite cauza spre o nouă judecată instanţei de apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 9 decembrie 2020.