Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2434/2020 AI generated

Peremption of cassation appeal due to procedural inactivity following suspension for failure to specify claim value

Case Number Decizia nr. 2434/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice declared the cassation appeal perempted and ordered the appellant-bank to pay 500 RON in legal costs to the respondent-borrower, thereby leaving the Court of Appeal's judgment in force, which had partially upheld the borrower's claim for the absolute nullity of specific credit contract clauses including commission, interest, and margin provisions. The dispute concerned a request to declare absolute nullity of various clauses in a loan agreement and additional acts, where the trial court had initially dismissed the action as unfounded but the appellate court reversed this, finding the challenged clauses null. The decisive legal basis was Article 416(1)-(2) of the Civil Procedure Code, which provides for the automatic peremption of a procedural request if it remains in a state of inactivity for six months due to the fault of the party, a condition met here as the case had been suspended for over six months pending the appellant's failure to specify claims for stamp duty calculation.

Legislator headnote

AI generated

art. 242 C. proc. civ, art. 422 alin. (1) din C. proc. civ, art. 453 alin. (1) C. proc. civ; Peremption of cassation appeal due to procedural inactivity following suspension for failure to specify claim value: The dispute concerned a request to declare absolute nullity of various clauses in a loan agreement and additional acts, where the trial court had initially dismissed the action as unfounded but the appellate court reversed this, finding the challenged clauses null. The decisive legal basis was Article 416(1)-(2) of the Civil Procedure Code, which provides for the automatic peremption of a procedural request if it remains in a state of inactivity for six months due to the fault of the party, a condition met here as the case had been suspended for over six months pending the appellant's failure to specify claims for stamp duty calculation.

Keywords

AI generated
Civil Procedure Code procedural inactivity procedural nullity procedural costs value in dispute order to pay

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 453 alin. (1) C. proc. civ.

Legal basis for ordering the payment of court costs and legal fees to the opposing party.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2020

Asupra constatării perimării cererii de recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, sub nr. x/2015, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. S.A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va dispune în cauză să se constate nulitatea absolută a art. 1.3 lit. a) şi c), art. 5.1,5.4,5.5 art. 8.2 şi a art. 1.2 din Actul adiţional nr. x şi art. 2 şi art. 3 din Actul adiţional nr. 2.

Prin sentinţa nr. 1237 din 12 iunie 2017, Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea având ca obiect acţiune în constatare formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. S.A., ca neîntemeiată, a admis cererea formulată de pârâtă şi a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată respectiv la plata către pârâtă a sumei în cuantum de 1200 RON reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanta A. şi pârâta B. S.A..

Prin decizia nr. 163 din 11 aprilie 2018, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta B. S.A., împotriva sentinţei nr. 1237 din 12 iunie 2017 pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; a admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 1237 din 12 iunie 2017 pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., a schimbat în parte sentinţa în sensul că a admis în parte acţiunea şi s-a constatat nulitatea absolută a următoarelor clauze contractuale: clauza înscrisă la art. 1.3. pct. a) şi c) - comision de acordare şi comision de conversie din contractul de credit nr. x/11.12.2007; clauza înscrisă la art. 5.1. şi art. 5.5 din contract - "dobânda creditului" şi "dobânda penalizatoare"; clauza înscrisă la art. 1.2. din actul adiţional nr. x/5.05.2009 referitoare la marja de 6,1 puncte procentuale pe an; clauza înscrisă la art. 2 din actul adiţional nr. x/10.08.2010 la contractul de credit referitoare la comisionul de restructurare/reeşalonare; a obligat pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în fond în sumă de 2200 RON reprezentând onorariu avocat şi onorariu expert şi a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B. S.A., solicitând admiterea căii de atac, desfiinţarea deciziei recurate în sensul respingerii în tot a cererii de chemare în judecată şi obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei cauze.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 9 iulie 2018.

Prin încheierea de şedinţă din 17 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a suspendat judecata recursului declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei nr. 163 din 11 aprilie 2018, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul dispoziţiilor art. 242 C. proc. civ., reţinând că deşi recurentei-pârâte i s-a pus în vedere să-şi precizeze pretenţiile, aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia de a preciza valoarea comisioanelor de acordare, de rambursare anticipată, de conversie a creditului, în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru datorate.

În urma referatului întocmit la data de 2 noiembrie 2020 a fost fixat termen la 25 noiembrie 2020 pentru repunerea pe rol, din oficiu, a cauzei, în vederea discutării perimării cererii de recurs.

Verificând incidenţa în prezenta cauză a sancţiunii perimării, Înalta Curte constată că această excepţie este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Buna administrare a justiţiei impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condiţiilor impuse de lege, precum şi ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.

Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din noul C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Perimarea este sancţiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerinţa de a exista continuitate între actele de procedură şi constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găseşte din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părţii, timp de 6 luni.

Perimarea, pe lângă rolul sancţionator, are şi natura unei prezumţii de desistare, care reiese din lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea cauzei.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părţii, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment putând fi reprezentat de data încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei.

Înalta Curte constată că judecata cererii de recurs a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 242 C. proc. civ., prin încheierea de şedinţă din 17 mai 2019, dată de la care a trecut un termen mai mare de 6 luni.

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să constate perimată cererea de recurs, cu consecinţa prevăzută de art. 422 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia perimarea lipseşte de efect toate actele de procedură îndeplinite în acea instanţă.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită cererea intimatei-reclamante A. privind obligarea recurentei-pârâte B. S.A. la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în cuantum de 500 RON, conform dovezilor de la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de recurs formulată de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei nr. 163 din 11 aprilie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Obligă pe recurenta-pârâtă B. S.A. la plata sumei de 500 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă A..

Cu recurs în termen de 5 de zile de la pronunţarea hotărârii la Completul de 5 Judecători.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2020.