Extraordinary appeal inadmissible, leaving final the appellate judgment ordering payment for services after procedural dismissal of late cassation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the extraordinary appeal (contestație în anulare) filed by the defendant against a prior decision, thereby leaving in force the earlier ruling that had annulled the defendant's late-filed cassation appeal; consequently, the appellate court's judgment ordering the defendant to pay 316,249 RON for services rendered under a framework contract remains final and binding. The dispute originated from a commercial litigation where the plaintiff, represented by a judicial liquidator, sought payment for unpaid services, which was initially rejected by the first-instance court but granted by the Court of Appeal; the defendant subsequently failed to file a timely cassation appeal, leading to its procedural dismissal by a filter panel. The decisive legal basis for the current dismissal is Article 503(1) of the Code of Civil Procedure, which restricts the grounds for an extraordinary appeal to specific scenarios not met here, combined with Article 493(5) of the same Code, which explicitly stipulates that decisions rendered by a filter panel regarding the formal admissibility of a cassation appeal are not subject to any further ordinary or extraordinary means of appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 503 alin. (1) C. proc. civ, art. 503 C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ; Extraordinary appeal inadmissible, leaving final the appellate judgment ordering payment for services after procedural dismissal of late cassation: , au fost invocate prevederile art. 1166 si urm C. civ., art. 64 lit. e) din Legea 85/2014 si contractul cadru de prestări servicii nr. 3880.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2020
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la data de 06.04.2017 sub nr. x/2017, reclamanta A. S.R.L. prin lichidator judiciar B., a chemat în judecată pe pârâta C. S.A. solicitând obligarea la plata sumei de 316.249 RON.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1166 si urm C. civ., art. 64 lit. e) din Legea 85/2014 si contractul cadru de prestări servicii nr. 3880.
Prin sentinţa civilă nr. 4311/15.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI a civilă în dosarul nr. x/2017 s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L. prin lichidator judiciar B. şi Asociaţii în contradictoriu cu pârâta C. S.A. ca neîntemeiată şi s-a luat act că pârâta va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta A. S.R.L. prin lichidator judiciar B., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei atacate în sensul obligării pârâtei C. S.A. la plata sumei de 316.249 RON.
Prin decizia civilă nr. 2260 din 08 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost admis apelul formulat de apelanta - reclamantă A. S.R.L. prin lichidator judiciar B., împotriva sentinţei civile nr. 4311/15.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI a civilă în dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu intimata - pârâtă C. S.A.. A fost schimbată în parte sentinţa apelată. A fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L. prin lichidator judiciar B. în contradictoriu cu pârâta C. S.A.. A fost obligată pârâta C. S.A. să plătească reclamantei A. S.R.L. prin lichidator judiciar B. suma de 316.249 RON. A fost menţinută în rest sentinţa atacată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta C. S.A.
Prin decizia nr. 2099 din 14 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017 a fost anulat recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.A. împotriva deciziei civile nr. 2260 din 08 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L., prin administrator judiciar B., cu motivarea că recursul a fost tardiv declarat, decizia fiind pronunţată în complet de filtru.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare pârâta C. S.A.
La data de 31 martie 2020 Înalta Curte a constatat suspendarea judecăţii de plin drept, în temeiul art. 42 alin. (6) din Capitolul V al Anexei nr. 1 cuprinse în Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020, cauza fiind repusă pe rol ulterior.
Analizând excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare a cărei analiză este prioritară în raport cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte a reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare, care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute, respectiv când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
Din formularea textului legal, rezultă că enumerarea categoriilor de hotărâri ce pot fi atacate cu contestaţie în anulare este limitativă şi, prin urmare, nu este admisibilă formularea unei contestaţii în anulare decât cu privire la hotărârile judecătoreşti expres şi limitativ prevăzute de art. 503 C. proc. civ., deoarece, în alt fel, s-ar ajunge să se încalce principiul legalităţii căii de atac, potrivit căruia orice cale de atac poate fi exercitată doar dacă este prevăzută de lege şi în condiţiile impuse de aceasta.
Prin decizia nr. 2099 din 14 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, în cadrul procedurii de filtrare a recursurilor a fost anulat recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.A. împotriva deciziei civile nr. 2260 din 08 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, cu motivarea că a fost tardiv declarat.
Aşadar, decizia împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a contestaţiei în anulare a fost pronunţată în complet de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., soluţia fiind aceea de anulare a recursului promovat de către pârâtă.
Înalta Curte reţine faptul că, în completul de filtru, se analizează admisibilitatea căii de atac, respectiv aspectele formale ale declarării recursului, îndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute la art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor de casare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., precum şi respectarea termenului de declarare a căii de atac.
Prin urmare, procedura examinării admisibilităţii recursului în complet de filtru vizează doar aspecte pur formale, care nu presupun analiza pe fond a motivelor de recurs invocate de către parte, decizia atacată fiind pronunţată pe excepţia tardivităţii recursului.
Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, anulează recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Rezultă că legiuitorul a stabilit ca, deciziile pronunţate în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cum este şi decizia atacată, să nu fie supuse niciunei căi de atac, ceea ce conduce la concluzia că aceste hotărâri nu pot fi atacate cu contestaţie în anulare.
Conform art. 508 alin. (4) C. proc. civ. hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.
Ca atare, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, împotriva deciziei nr. 2099 din 14 noiembrie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017 nu poate fi exercitată nicio cale de atac, ordinară sau extraordinară.
Pentru considerentele prezentate, Înalta Curte, constatând că nu sunt întrunite cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 503 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea C. S.A. împotriva deciziei nr. 2099 din 14 noiembrie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoareaTotal Soft S.A. împotriva deciziei nr. 2099 din 14 noiembrie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 noiembrie 2020.