Revision Petition: Mandatory Single-Judge Panel Composition Under Civil Procedure Code Art. 513

Şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2020

Analizând actele de la dosar şi decizia recurată, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 27.12.2017, sub nr. x/2017, A. a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 2031/30.05.2017, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, invocând art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., deoarece această hotărâre încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 3876/15.09.2015, pronunţată de aceeaşi instanţă.

Prin decizia nr. 170/23.01.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Curţii de Apel Craiova, cauza fiind înregistrată sub nr. x/2018.

Prin decizia nr. 1194/17.04.2018, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins ca nefondată cererea de revizuire.

Împotriva acestei decizii, revizuentul A. a declarat recurs, iar prin decizia nr. 1876/23.10.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis recursul, a casat decizia atacată şi a trimis cauza spre rejudecare curţii de apel, cauza fiind reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă sub nr. x/2018*.

Prin decizia nr. 3356/10.12.2019, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire.

Împotriva acestei decizii, revizuentul a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată curţii de apel, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 1, 5 şi 7 C. proc. civ.

După prezentarea situaţiei de fapt care a stat la baza generării litigiului dintre părţi şi a principalelor etape ale procesului, recurentul a susţinut că instanţa trebuia să soluţioneze revizuirea în aceeaşi compunere în care a fost pronunţată hotărârea supusă revizuirii, adică într-un complet format dintr-un singur judecător.

Instanţa de revizuire sesizată în baza art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., chiar dacă este mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre, nu exercită un control judiciar asupra legalităţii sau temeiniciei hotărârilor contradictorii, care să impună respectarea principiului potrivit căruia, la instanţa superioară, completul de judecată se formează cu un judecător în plus faţă de cel care a pronunţat hotărârea atacată.

Aşadar, deşi cererea de revizuire viza sentinţa civilă nr. 2031/30.05.2017 a Tribunalului Dolj, hotărârea pronunţată de instanţa de revizuire, Curtea de Apel Craiova, a fost dată de un complet format din doi judecători, iar nu de un complet format dintr-un singur judecător, contrar art. 513 alin. (1) C. proc. civ., astfel că, nealcătuirea instanţei potrivit dispoziţiilor legale constituie un motiv de casare, iar normele referitoare la compunerea instanţei sunt întotdeauna imperative.

Din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a susţinut că prin respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă a fost privat de analiza pe fond a căii de atac exercitate, fiindu-i înrăutăţită situaţia în propria cale de atac, cu încălcarea art. 502 C. proc. civ., deoarece în primul ciclu procesual cererea i-a fost respinsă ca nefondată.

A mai susţinut că a fost încălcat şi art. 501 C. proc. civ., ce reglementează procedura judecăţii în fond după casare, instanţa neconformându-se obligaţiei de a motiva hotărârea.

În rejudecarea cererii de revizuire, instanţa trebuia să constate că deşi autoritatea de lucru judecat a fost invocată în al doilea proces, totuşi respectiva instanţă de control judiciar a calificat greşit susţinerile părţii, în sensul că urmăreşte exercitarea unui control judecătoresc asupra considerentelor unei hotărâri judecătoreşti anterioare.

Consecinţa acestei calificări greşite a susţinerilor recurentului a avut ca rezultat tocmai omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat invocate.

În argumentarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., a susţinut că în primul ciclu procesual cererea de revizuire nu a fost respinsă ca inadmisibilă, ci ca nefondată, astfel că această dezlegare a intrat în puterea lucrului judecat, motiv pentru care instanţa, în rejudecare, nu putea să respingă revizuirea ca inadmisibilă.

Pentru motivele expuse, a solicitat admiterea recursului.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatele au solicitat respingerea recursului, deoarece în mod corect a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire, având în vedere că revizuentul a invocat autoritatea de lucru judecat în ultimul litigiu, iar instanţa de apel s-a pronunţat asupra acesteia prin decizia nr. 3449/29.11.2017, în calea de atac a apelului declarată împotriva sentinţei civile nr. 2031/30.05.2017 a Tribunalului Dolj, a cărei revizuire s-a solicitat.

În ceea ce priveşte critica vizând soluţionarea revizuirii de către un complet de judecată nelegal constituit, intimatele au invocat prevederile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 şi art. 510 alin. (2) teza I C. proc. civ., susţinând că la soluţionarea cererii de revizuire se aplică regulile în materia soluţionării apelului, ca şi cale ordinară de atac sub aspectul compunerii completului de judecată.

Recurentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea argumentelor prezentate de intimate.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar şi, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părţilor, care au fost înştiinţate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport.

Prin încheierea din 23.09.2020, Înalta Curte a admis în principiu recursul, stabilind termen în şedinţă publică, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în materie, Înalta Curte urmează să îl admită pentru următoarele considerente:

Obiect prezentului recurs este reprezentat de decizia nr. 3356/10.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, într-o cerere de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, care, potrivit art. 513 alin. (1) C. proc. civ. se soluţionează potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată.

Astfel, instanţa învestită cu soluţionarea unei revizuiri nu poate avea o altă compunere decât instanţa care a pronunţat hotărârea atacată, întrucât scopul revizuirii este acela de a determina, în cazurile anume prevăzute de lege, revenirea asupra soluţiei pronunţate, deci un efect de reformare al hotărârii atacate, iar nu un control de fond care să implice necesitatea constituirii unui complet colegial, corespunzător judecării unui apel.

În acest sens, dispoziţiile legale referitoare la alcătuirea completului de judecată au şi caracter procedural, chiar dacă normele referitoare la compunerea acestora se regăsesc în dispoziţiile legii de organizare judecătorească, respectiv art. 54 din Legea nr. 304/2004, republicată.

Din acest punct de vedere dispoziţiile art. 513 C. proc. civ. au caracter precis şi nu impun interpretarea că soluţionarea cererii de revizuire de către instanţa superioară celei care a pronunţat ultima hotărâre justifică o compunere a completului de judecată cu un număr de judecători prevăzut de lege pentru judecarea apelului.

În speţă, este supusă revizuirii întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sentinţa civilă nr. 2031/30.05.2017, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale într-un litigiu privind asigurările sociale.

Prin coroborarea art. 54 şi art. 55 din Legea nr. 304/2004, compunerea completului de judecată trebuie să asigure respectarea dispoziţiilor procedurale evocate, iar compunerea constituită la instanţa competentă urmează să ţină seama de modul concret în care dispoziţiile din legea de organizare îşi găsesc aplicare, iar completul să fie constituit prin includerea unui singur judecător.

Procedând la judecarea revizuirii în complet colegial, curtea de apel a încălcat dispoziţiile imperative ale legii, dispoziţii ce sunt sancţionate de lege cu nulitatea.

Astfel, Înalta Curte constată întemeiat motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., întrucât instanţa de revizuire nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, cauza fiind soluţionată cu încălcarea normele imperative referitoare la compunere.

Având în vedere argumentele expuse, nu se mai impune analizarea celorlalte critici invocate, întemeiate pe art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 7 C. proc. civ., câtă vreme soluţia preconizată este una de casare a hotărârii în întregul ei, cu consecinţa trimiterii cauzei spre o nouă judecată de către o instanţă legal alcătuită.

În temeiul art. 496 şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de revizuent, va casa decizia atacată şi va trimite cauza spre o nouă judecată curţii de apel, pentru ca aceasta să se pronunţe asupra cererii de revizuire într-un complet de judecată alcătuit potrivit dispoziţiilor legale evocate în considerentele ce preced.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 3356/10.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Casează decizia atacată şi trimite cauza curţii de apel spre o nouă judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 noiembrie 2020.