Exclusive territorial jurisdiction for professional-to-consumer claims under exclusive consumer domicile rule
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning the case to the Pitesti Court of Law, ruling that the exclusive territorial competence of the consumer's domicile prevailed over the private competence of the professional's location. The dispute arose from a low-value claim by a professional entity against a consumer for unpaid service fees and contractual penalties, where the Bucharest Sector 4 Court declared itself territorially incompetent based on consumer protection rules, while the Pitesti Court subsequently dismissed the case, arguing that the exclusive jurisdiction was not expressly invoked and fell under private competence. The decisive legal basis included Article 121 of the Civil Procedure Code, which mandates that claims by professionals against consumers must be filed at the consumer's domicile, combined with Article 129(2)(3) establishing such exclusive territorial competence as a matter of public order that judges must verify ex officio, and Articles 3 and 1028 of the Civil and Civil Procedure Codes defining the material jurisdiction and the parties' status as a professional and a consumer under Law No. 71/2011 and Government Emergency Ordinance No. 21/1992.
Legislator headnote
AI generatedart. 1028 C. proc. civ, art. 121 C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 1028 alin. (1) C. proc. civ; Exclusive territorial jurisdiction for professional-to-consumer claims under exclusive consumer domicile rule: S-a mai reţinut că, în drept, potrivit art. 1028 C. proc. civ., competenţa de a soluţiona cererea aparţine în primă instanţă judecătoriei, competenta teritorială determinându-se potrivit dreptului comun. Ori, potrivit art. 121 C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa de la domiciliul consumatorului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 13.07.2020 pe rolul Judecatoriei Sector 4, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.A. a solicitat, pe calea procedurii cererii cu valoare redusă, obligarea pârâtului B. la plata sumei de 1267,76 RON şi a penalităţilor contractuale de întârziere, precum şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate prevederile C. civ. şi ale C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 13124 din 07 octombrie 2020, pronunţată de Judecătoria Sector 4 Bucureşti, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti şi declinată competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Piteşti.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, prin acţiunea formulată la 10.07.2020, reclamanta a solicitat, pe calea procedurii cererii cu valoare redusă, obligarea pârâtului la plata sumei de 1267,76 RON şi a penalităţilor contractuale, sume datorate conform contractului de furnizare servicii.
S-a mai reţinut că, în drept, potrivit art. 1028 C. proc. civ., competenţa de a soluţiona cererea aparţine în primă instanţă judecătoriei, competenta teritorială determinându-se potrivit dreptului comun. Ori, potrivit art. 121 C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa de la domiciliul consumatorului.
În speţă, instanţa a reţinut că pârâtul are calitate de consumator iar reclamanta pe cea de profesionist, raportat la contractul pe care şi-a întemeiat pretenţiile şi văzând prevederile art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor.
Din actele dosarului rezultă că pârâtul are domiciliul activ, din 18.02.1995, în oraşul Mioveni, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Piteşti.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti, care, prin sentinţa civilă nr. 6698/2020, pronunţată la 7 decembrie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piteşti, invocată de instanţă, din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, a constatat ivit conflictul de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că reclamanta a învestit Judecătoria Sectorului 4 cu o cerere de valoare redusă având ca obiect obligarea pârâtului la plata unei sume de bani, cerere întemeiată pe răspunderea contractuală şi pe dispoziţiile C. civ.. La rândul său, pârâtul a formulat apărări în legătură cu pretenţiile solicitate, urmărind să obţină o exonerare sau o diminuare a obligaţiei. Ambele părţi şi-au întemeiat cererile pe dispoziţiile de drept comun în materia răspunderii contractuale, fără ca vreuna dintre acestea să invoce dispoziţiile legale privitoare la protecţia consumatorilor, pentru a putea fi incidente în cauză dispoziţiile art. 121 C. proc. civ.
Prin urmare, instanţa a apreciat că, în cauză, competenţa teritorială urmează a se stabili potrivit dreptului comun, respectiv art. 107 alin. (1) C. proc. civ.. Din verificările instanţei iniţial învestite, reiese că pârâtul are domiciliul în raza teritorială a Judecătoriei Piteşti, dar acesta nu a invocat prin întâmpinare, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetenţa Judecătoriei sectorului 4. Faţă de această împrejurare, s-a apreciat că, fiind o competenţă de ordine privată, instanţa nu o putea invoca din oficiu, cu consecinţa stabilirii competenţei în favoarea acesteia ca urmare a neinvocării excepţiei de necompetenţă teritorială de către pârât.
Înalta Curte, asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces, condiţie îndeplinită în cauză.
Se reţine că, prin acţiunea formulată la 10.07.2020, reclamanta A. S.A. a solicitat, pe calea procedurii cererii cu valoare redusă, obligarea pârâtului B. la plata sumei de 1267,76 RON şi a penalităţilor contractuale, sume datorate conform contractului de furnizare servicii.
Din punct de vedere al competenţei materiale, se constată că ambele instanţe au reţinut corect incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 1028 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc competenţa de a soluţiona cauza în primă instanţă în favoarea judecătoriei, situaţia conflictuală fiind generată de aprecierea naturii raporturilor juridice dintre reclamantă şi pârât şi a incidenţei competenţei teritoriale exclusive.
Totodată, ambele instanţe au reţinut domiciliul pârâtului ca fiind în oraşul Mioveni, judeţul Argeş, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Piteşti.
Se reţine că dispoziţiile art. 121 C. proc. civ. dispun în sensul că "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului".
Noul C. civ. nu defineşte în mod concret termenul de "profesionist", dar în alin. (2) al art. 3 se arată că "sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere", activitate ce este definită în art. 3 alin. (3) din acelaşi C. civ. "exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ". Totodată, Legea nr. 71/2011 clarifică noţiunea de "profesionist"arătând că această noţiune include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a C. civ..".
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 21/1992, "prevederile ordonanţei se aplică la comercializarea (...) serviciilor destinate consumatorilor (...)".
Totodată, se reţine că art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 defineşte consumatorul ca fiind "orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale"; iar operatorul economic este acea "persoană fizică sau juridică, autorizată, care în cadrul activităţii sale profesionale fabrică, importă, transportă sau comercializează produse ori părţi din acestea sau prestează servicii".
În contextul arătat, prin raportare la clauzele contractului pe care îşi întemeiază pretenţiile, reclamanta face parte în mod evident din categoria profesioniştilor, iar pârâtul din cea a consumatorilor.
Dispoziţiile art. 121 C. proc. civ. nu induc nicio referinţă cu privire la natura cererilor ce pot fi exercitate de un profesionist împotriva unui consumator, prin urmare, competenţa instanţei de la domiciliul consumatorului este atrasă în toate acele situaţii în care cererile promovate de profesionişti sunt în legătură cu activitatea lor sau cu serviciile prestate în favoarea consumatorilor.
Potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., "competenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura", iar conform art. 130 alin. (2) din acelaşi cod, "necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe".
Faţă de dispoziţiile legale mai sus arătate, Înalta Curte constată că, în speţă, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Piteşti şi, în considerarea prevederilor art. 135 din C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 ianuarie 2021.