Eligibility for ethnic persecution reparations under Law No. 189/2000 limited to Romanian citizens
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower court’s rejection of the action and leaving the pension authority’s refusal decision in force. The case involved a challenge to a decision denying the applicant benefits under Law No. 189/2000, which provides reparations for ethnic persecution during the period of September 6, 1940, to March 6, 1945. The applicant, who claimed to have been forcibly displaced from the Huedin region during this period, argued for status as a beneficiary; however, the court held the claim unfounded because the applicant was a German national residing in Italy, not a Romanian citizen. Relying on the express statutory language of Article 1 and Article 7(2) of Law No. 189/2000, which restricts eligibility to "Romanian citizens," the court determined that the law does not extend to foreign nationals regardless of their circumstances during the specified historical period.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 189/2000; Eligibility for ethnic persecution reparations under Law No. 189/2000 limited to Romanian citizens: Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate de aceasta, „persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice”.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 12 ianuarie 2004, reclamantul S.C. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 12882 din 25 noiembrie 2003, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în perioada septembrie 1940 - martie 1945 a fost obligat să se refugieze, cu părinții, din Carei, la Petroșani, după Dictatul de la Viena din 6 septembrie 1940.
Prin sentința civilă nr. 225 din 11 februarie 2004, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea, cu motivarea că drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, sunt acordate numai cetățenilor români, iar reclamantul fiind cetățean german, cu domiciliul în Italia, nu poate beneficia de prevederile legii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul, cu motivarea că scopul legii este acela al unei reparații morale pentru persoanele care la data refugiului, aveau cetățenie română.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate de aceasta, „persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice”.
De asemenea, art. 7 pct. 2 prevede prelungirea termenului până la care se pot depune cererile pentru stabilirea drepturilor prevăzute de lege, precizând că „cetățenilor români cu domiciliul în străinătate”, li se acordă posibilitatea să depună cererile, și după 31 decembrie 2001.
Pe cale de consecință, recurentul fiind cetățean german, așa cum el însuși recunoaște, atât în acțiune, cât și în motivele de recurs depuse, nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000, care se referă expres numai la „persoanele, cetățeni români” .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.C. împotriva sentinței civile nr. 225 din 11 februarie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie 2004.