Review petition annulled as late-filed in labor dispute over work group classification

Şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2020

Asupra revizurii de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la 5 martie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele Casa Locală de Pensii Câmpina, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Prahova şi S.C. B. S.A., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate că a fost angajat şi a lucrat efectiv 100 %, din programul de lucru în secţii cuprinse în grupa a II-a de munca, iar pe cale de consecinţa sa dispună obligarea pârâtelor la emiterea adeverinţelor cu încadrarea sa în grupa de munca, fără cheltuieli de judecată.

La 12 aprilie 2019, reclamantul a depus la dosar cerere precizatoare/modificatoare a cadrului procesual, în cuprinsul căreia a arătat că înţelege să se judece în contradictoriu cu pârâtele: Casa Judeţeană de Pensii Prahova, S.C. B. S.R.L. şi Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Prahova.

Prin sentinţa civilă nr. 2860 din 18 noiembrie 2019, Tribunalul Prahova a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Casa de Pensii, invocată de aceasta pe cale de întâmpinare şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Prahova, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Prahova, invocată de aceasta pe cale de întâmpinare şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Prahova, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată din oficiu şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., întrucât există autoritate de lucru judecat.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel reclamantul A..

Prin decizia nr. 1009 din 9 iulie 2020, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant.

Faţă de această soluţie, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire, prin care a solicitat schimbarea în tot a deciziei nr. 1009 din 9 iulie 2020. Cererea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă sub nr. x/2020.

Motivele invocate de revizuent sunt, în esenţă, următoarele:

Decizia nr. 1009 din 9 iulie 2020 încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 2546 din 22 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018, cele două hotărâri fiind contradictorii în ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a intimatelor.

În drept, revizuentul a invocat prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 509 alin. (2) şi art. 513 C. proc. civ.

Intimatele nu au formulat întâmpinări.

Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Cererea de revizuire este întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ., respectiv existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Prin cererea formulată, se invocă contrarietatea dintre decizia nr. 2546 din 22 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018 şi decizia nr. 1009 din 9 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta. Pentru exercitarea căii de atac a revizuirii, revizuenta ar fi trebuit să aibă în vedere dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care stabilesc că termenul de revizuire este de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri. În speţă, ultima hotărâre, respectiv decizia nr. 1009 din 9 iulie 2020, a fost pronunţată în calea de atac a apelului în cadrul unui litigiu de muncă având ca obiect o acţiune în constatare privind încadrarea în grupa de muncă a activităţii desfăşurate de salariat.

Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. Prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011 în sensul că hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului. Aşa fiind, în litigiile de muncă, pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a acestor modificări, cum este şi cazul acţiunii de faţă, calea de atac este numai a apelului, astfel că ultima hotărâre, respectiv decizia nr. 1009 din 9 iulie 2020, a rămas definitivă la data pronunţării.

Ca urmare, termenul de o lună în care revizuentul putea formula cererea de revizuire a început să curgă la 9 iulie 2020 şi, conform dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-ar fi împlinit la 9 august 2020, într-o zi de duminică, zi nelucrătoare. Conform art. 181 alin. (2) din acelaşi cod, termenul s-a prelungit până în prima zi lucrătoare care urmează, şi anume 10 august 2020 (luni). Revizuenta a formulat cererea la 13 august 2020, aşa cum rezultă din înscrisul aflat la dosarul nr. x/2020.

Termenul prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este un termen absolut, prevăzut de lege cu caracter imperativ. Nerespectarea sa atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac, concluzie ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care statuează:

"când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 511 alin. (1) pct. 8, art. 185 şi art. 186 C. proc. civ., Înalta Curte va constata tardivitatea formulării cererii de revizuire şi o va anula.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1009 din 9 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Cu drept de recurs, care este de competenţa Completului de 5 judecători.

Cererea de recurs se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 noiembrie 2020.