Ethnic displacement compensation for refugee camp birth recognized, pension authority appeal dismissed
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the pension authority, thereby upholding the lower court’s judgment that ordered the annulment of the administrative decision denying benefits and compelled the authority to recognize the claimant as a beneficiary under Law No. 189/2000 for the period from February 16, 1942, to March 6, 1945, with retroactive effect from December 2002. The dispute involved an administrative challenge to a refusal to grant compensation to a woman who was born in a refugee camp in Tulcea after her family was forcibly relocated from Turtucaia in May 1941 pursuant to the Treaty of Craiova; the pension authority argued on appeal that the claimant could not prove ethnic persecution because she was born more than thirty days after the initial relocation date. The Supreme Court held that the claimant acquired the status of a person displaced for ethnic reasons from birth and suffered the same deprivitions as her parents during the specified period, rendering the law applicable regardless of the interval between the relocation event and her birth.
Legislator headnote
AI generatedEthnic displacement compensation for refugee camp birth recognized, pension authority appeal dismissed: Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că familia reclamantei a fost strămutată de la Turtucaia, la Tulcea, în baza Tratatului de la Craiova, împrejurare ce rezultă din adresa eliberată de Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale și din depozițiile martorilor.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 16 octombrie 2003, reclamanta N.E. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București, anularea hotărârii nr. 6449/5620 din 24 iulie 2003, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că familia ei a fost strămutată din Turtucaia, în mai 1941, dată la care mama ei era însărcinată, iar ea s-a născut în orașul de refugiu, Tulcea.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1841 din 5 noiembrie 2003, a admis acțiunea reclamantei, a anulat hotărârea emisă de pârâtă și a obligat pe aceasta, să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască lui N.E., drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 16 februarie 1942 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 decembrie 2002.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că familia reclamantei a fost strămutată de la Turtucaia, la Tulcea, în baza Tratatului de la Craiova, împrejurare ce rezultă din adresa eliberată de Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale și din depozițiile martorilor.
De asemenea, a mai reținut că reclamanta s-a născut în timpul refugiului părinților, respectiv la 16 februarie 1942, astfel încât ea a suferit, alături de familie, aceleași privațiuni.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta, cu motivarea că reclamanta născându-se la mai mult de 30 de zile de la data refugiului, nu poate dovedi persecuțiile etnice invocate.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente:
În mod judicios instanța de fond a apreciat că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 189/2000, pentru că, de la data nașterii sale, intimata-reclamantă N.E. a avut, asemenea părinților săi, statutul de persoană refugiată din motive etnice, fiind supusă acelorași condiții de viață pe perioada cuprinsă între februarie 1942 - martie 1945.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1841 din 5 noiembrie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie 2004.