Territorial jurisdiction for challenging bailiff-issued verification reports as authentic documents under alternative defendant domicile rules

Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 26.08.2016, sub nr. x/2019, contestatoarea A. S.R.L., în contradictoriu cu intimaţii B.E.J. B. şi C. S.R.L. a formulat contestaţie la executare împotriva procesului-verbal din data de 22.07.2019 întocmit de B.E.J. B. în cadrul dosarului nr. x/2019, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună, în principal, anularea procesului-verbal contestat.

În subsidiar, s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a procesului-verbal din data de 22.07.2019 întocmit de B.E.J. B. în cadrul dosarului nr. x/2019.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 712, cele ale art. 364 şi ale art. 271 din C. proc. civ.

Prin întâmpinarea depusă la data de 14.10.2019, intimata C. S.R.L. a arătat că a formulat la executorul judecătoresc o cerere de constatare de urgenţă a stării de fapt cu privire la lucrările de construcţii aferente structurii de rezistenţă, care au fost executate de reclamantă în baza unui contract de antrepriză.

Cu privire la fondul cauzei, s-a argumentat că executorul judecătoresc este competent să încheie procesul-verbal contestat, pentru constatarea unei situaţii de fapt, iar actul a fost încheiat cu respectarea formelor legale.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205, cele ale art. 364 şi art. 453 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 9354/23.12.2019, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut că prin cererea formulată s-a indicat faptul că acţiunea are, în principal, natura unei contestaţii la executare şi a analizat competenţa în funcţie de normele aplicabile unei atare cereri, cu luarea în considerare a voinţei contestatorului, exprimată atât în mod expres, cât şi prin argumentele formulate, cu privire la calificarea juridică a cererii.

Prin urmare, în determinarea instanţei competente au fost apreciate ca fiind incidente dispoziţiile imperative cuprinse în art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora contestaţia se introduce la instanţa de executare, judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Întrucât în cauză contestatoarea are sediul în municipiul Bucureşti, aflându-se astfel în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, potrivit dispoziţiilor H.G. nr. 337/1993 s-a apreciat că Judecătoria Cluj Napoca nu este competentă teritorial în soluţionarea contestaţiei la executare.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 04.03.2020.

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 4886 din 5 august 2020 a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

În fundamentarea acestei soluţii cea de-a doua instanţă a reţinut că, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, contestaţia formulată vizează procesul-verbal din data de 22.07.2019 emis de BEJ B., care a fost întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 364 C. proc. civ.

În acest context s-a apreciat că devin aplicabile normele speciale prevăzute de art. 364 C. proc. civ. referitoare la constatarea de urgenţă a unei stări de fapt, care conţine o normă de trimitere către art. 360 C. proc. civ. care stabileşte competenţa materială şi teritorială a instanţei de judecată, aceasta fiind în speţă judecătoria în a cărei circumscripţie se află obiectul constatării.

Raportat la aceste considerente, în stabilirea instanţei competente teritorial, cea de-a doua instanţă a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 364 coroborate cu cele ale art. 360 alin. (1) din C. proc. civ.

Întrucât din procesul-verbal emis la data de 22.07.2020 de BEJ B. rezultă că obiectul constatării îl constituie un imobil din Cluj-Napoca, în aplicarea normelor de competenţă mai sus evocate, instanţa a concluzionat în sensul Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa competentă teritorial în soluţionarea pricinii.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza a II-a C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele aflate în conflict, Judecătoria Cluj Napoca şi Judecătoria Sectorul 1 Bucureşti, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, ultima instanţă învestită şi-a declinat la rândul său competenţa în favoarea primei instanţe care anterior s-a declarat necompetentă şi cel puţin una dintre aceste instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Articolul 22 C. proc. civ. consacră principiul rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului în procesul civil.

Prin alin. (1) art. 22 C. proc. civ. stabileşte în sarcina instanţei de judecată obligaţia de a identifica normele de drept aplicabile cauzei deduse judecăţii. Ca o consecinţă firească a acestei obligaţii, în baza prevederilor alin. (4) ale aceluiaşi text legal, instanţa poate să recalifice actele sau faptele părţilor, indiferent dacă părţile le-au dat o altă denumire, context în care invocarea greşită a unui text de lege de către parte, dă dreptul judecătorului de a stabili şi aplica textul legal corect situaţiei de fapt fundamentate juridic.

Procesul-verbal din 22 iulie 2019, ce formează temeiul juridic al acţiunii, a fost întocmit în considerarea procedurii de asigurare a probelor, reglementată de dispoziţiile art. 359 - 365 C. proc. civ., ca urmare a cererii adresate de intimata C. S.R.L. executorului judecătoresc BEJ B., cu sediul în Cluj Napoca, de constatare de urgenţă a unei stări de fapt cu privire la lucrările de construcţie aferente unui imobil.

Prin cererea principală, intitulată impropriu contestaţie la executare, s-a solicitat, în temeiul art. 271 C. proc. civ. anularea procesului-verbal invocându-se încălcarea cerinţelor de formă prevăzute de 359 alin. (1) şi de art. 364 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.

Prin cererea subsidiară s-a solicitat, în temeiul aceluiaşi text de lege, constatarea nulităţii absolute a procesului-verbal care, în raport cu art. 364 alin. (4) C. proc. civ., are puterea doveditoare a înscrisului autentic.

Faţă de natura procesului-verbal din data de 27 iulie 2019 întocmit de executorului judecătoresc BEJ B., conferită de art. 364 alin. (4) C. proc. civ., dată fiind finalitatea demersul judiciar iniţiat de contestator, astfel cum a fost fundamentat juridic, acţiunea de faţă se constituie în realitate într-o cerere în constatarea nulităţii unui înscris autentic - sancţiune reglementată de art. 271 C. proc. civ., context în care, dată fiind şi pluralitatea de pârâţi, instanţa competentă teritorial se determină în raport cu art. 112 alin. (1) C. proc. civ.

Norma procesuală reglementată de articolul 112 alin. (1) C. proc. civ. instituie un caz de competenţă teritorială alternativă şi are ca obiect situaţia în care acţiunea este exercitată împotriva mai multor pârâţi, regula fiind aceea potrivit căreia acţiunea poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre pârâţi.

Reclamanta a introdus acţiunea la Judecătoria Cluj Napoca, aceasta fiind judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul unuia dintre pârâţi, în speţă, BEJ B., exercitându-şi în mod valabil dreptul de opţiune şi învestind astfel în mod legal Judecătoria Cluj Napoca, în acord cu normele de procedură la care s-a făcut referire.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 octombrie 2020.