Labor disputes: exclusion of cassation appeal by law and finality of appellate decisions
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as inadmissible, thereby confirming the lower appellate court’s decision that rejected the plaintiff’s claim on the merits. The dispute concerned an individual labor conflict in which the employee sought a salary reclassification and payment of arrears from the local council directorate for social assistance and child protection. The first-instance tribunal dismissed the action as inadmissible, but the court of appeal overturned that ruling and rejected the claim as unfounded on the merits. The Court of Cassation ruled that the appeal was legally impermissible because labor disputes are excluded from the cassation route under Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, consistent with the specific procedural rules in Law No. 62/2011, which provide that labor conflicts are decided in first instance by the tribunal and are subject only to appeal, leaving the appellate decision final and without further ordinary remedies.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 208 din Legea nr. 62/2011, Art. 216 din Legea nr. 62/2011, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Labor disputes: exclusion of cassation appeal by law and finality of appellate decisions: Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ., în art. 457.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 05.09.2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat instanţei de judecată obligarea pârâtului CONSILIUL LOCAL SECTOR 5 - DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI la schimbarea de încadrare salarială de la data de 01.01.2018, conform Hotărârii Consiliului Local Sector 5 şi obligarea la plata sumelor restante cuvenite până în prezent.
Prin sentinţa civilă nr. 60 din 10 ianuarie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea, ca inadmisibilă.
Prin decizia civilă nr. 3185 din 11 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost admis apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 60 din 10 ianuarie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. A fost anulată sentinţa civilă apelată şi evocând fondul, a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs.
Recurentul-reclamant invocă greşita interpretare a probelor administrate, considerând că motivarea deciziei pronunţate în apel este sumară, confuză şi insuficientă, instanţa de apel înţelegând să reia motivarea şi probele administrate la prima instanţă, fără a prezenta o interpertare obiectivă a probelor administrate în faţa instanţa de apel.
În acest sens, recurentul-reclamant invocă o serie de înscrisuri.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost efectuat şi comunicat părţilor, pentru a depune puncte de vedere.
Părţile nu au depus puncte de vedere cu privire la raport.
Analizând recursul, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reţine următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ., în art. 457.
În cauză, recursul are ca obiect decizia civilă nr. 3185 din 11 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, într-un litigiu de muncă.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (…) conflictele de muncă şi de asigurări sociale (…)".
Pe de altă parte, conform dipoziţiilor art. 208 din Legea nr. 62/2011, republicată şi modificată, în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată - 05.09.2018, conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal, hotărârile instanţei de fond fiind supuse numai apelului, astfel cum dispune art. 214 din acelaşi act normativ.
Art. 216 din Legea nr. 62/2011 statuează că prevederile acestui act normativ, referitoare la procedura de soluţionare a conflictelor individuale de muncă, se completează în mod corespunzător cu prevederile C. proc. civ.
Aşadar, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce priveşte anumite categorii de litigii, printre care sunt regăsite şi cele vizând litigii de muncă.
Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Prin urmare, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, va respinge recursul ca inadmisibil, în procedura prevăzută de art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 3185 din 11 iunie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca inadmisibil.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 octombrie 2020.