Recourse against suspension order perimated after six-month inactivity; suspension order remains in force.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Second Civil Section) found the appellant's recourse against the 11 June 2018 order of the Iași Court of Appeal (which had suspended the underlying proceedings on a claims/pretenții matter) to be perimated (time-barred for inactivity), thereby terminating the recourse and leaving the suspension order in force; the decision is appealable within 5 days to a 5-judge panel. The dispute arose from a civil claim case in which the appellant filed a recourse that was admitted in principle on 21 February 2019, but the proceedings were subsequently suspended on 11 April 2019 due to the appellant's unjustified absence, and no procedural act was performed for over six months. Legally, the court applied Articles 416(1), 420(1), and 248(1) of the Civil Procedure Code, holding that any recourse left inactive for six months due to the party's fault is perimated by operation of law, as peremption is a procedural sanction and presumption of abandonment, with no suspension or interruption cause under Articles 417–418 having occurred.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 416 C. proc. civ, art. 420 alin. (1) din C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ, art. 420 C. proc. civ; Recourse against suspension order perimated after six-month inactivity; suspension order remains in force: The dispute arose from a civil claim case in which the appellant filed a recourse that was admitted in principle on 21 February 2019, but the proceedings were subsequently suspended on 11 April 2019 due to the appellant's unjustified absence, and no procedural act was performed for over six months. Legally, the court applied Articles 416(1), 420(1), and 248(1) of the Civil Procedure Code, holding that any recourse left inactive for six months due to the party's fault is perimated by operation of law, as peremption is a procedural sanction and presumption of abandonment, with no suspension or interruption cause under Articles 417–418 having occurred.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for declaring the appeal (recurs) perimed due to lack of diligence for over 6 months.
Procedural basis for ruling on the peremption exception and ordering its finding.
Full text
Şedinţa publică din data de 08 octombrie 2020
Asupra constatării perimării cererii de recurs de faţă:
Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, reclamanta A. a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 2510/2017 din 14 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii B., C. şi D., având ca obiect pretenţii, în dosar nr. x/2016.
Prin încheierea din 11.06.2018 Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă a suspendat judecata cauzei în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 teza I C. proc. civ.
Împotriva încheierii din 11.06.2018 a Curţii de Apel Iaşi, a declarat recurs reclamanta A., dezvoltarea motivelor de casare fiind efectuată prin memoriul înregistrat la 25.06.2018 la Curtea de Apel Iaşi.
Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept astfel cum dispun cerinţele art. 488 C. proc. civ.
Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost efectuat şi comunicat părţilor, care au fost invitate să depună puncte de vedere.
Prin încheierea din data de 21 februarie 2019 recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din 11 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă a fost admis în principiu.
Înalta Curte, constatând lipsa nejustificată a recurentei de la dezbateri, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 11 aprilie 2019, suspendarea judecării recursului declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din 11 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă.
De la 21 februarie 2019 şi până în prezent nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură, cauza rămânând în nelucrare din vina părţilor.
În urma referatului întocmit la data de 24 iulie 2020, s-a pus în discuţie necesitatea constatării perimării cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 416 C. proc. civ.
Înalta Curte, a luat în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 416 alin. (1) coroborat cu art. 420 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia perimării recursului şi urmează să constate perimarea acestuia, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, apel, recurs, revizuire şi orice cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
Perimării i s-a atribuit o natură juridică mixtă, în sensul că reprezintă atât o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată.
Reglementată ca o excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este dirimantă, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află şi este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor dar şi în interesul unei bune administrări a actului de justiţie.
Pentru a interveni însă perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.
În speţa de faţă, cauza a rămas în nelucrare din vina părţilor mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de suspendare sau întrerupere în condiţiile art. 417-418 C. proc. civ., motiv pentru care, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 416 alin. (1) şi art. 420 C. proc. civ., va constata perimată cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din 11 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă.
Faţă de cele ce preced, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare se datorează culpei părţii, Înalta Curte constată incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ. şi urmează să constate perimarea recursului declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din 11 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din 11 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, în contradictoriu cu intimaţii CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, CURTEA DE APEL MUREŞ, MINISTERUL JUSTIŢIEI şi TRIBUNALUL MUREŞ.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 octombrie 2020.