Determination of execution court jurisdiction for enforcement objections despite debtor domicile and title interpretation issues

Şedinţa publică din data de 7 octombrie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, secţia Civilă la 25 februarie 2020, contestatorul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în contradictoriu cu intimaţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM. a formulat contestaţie la executare în dosarul de executare silită nr. x/2019 al B.E.J. NN., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să anuleze încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită, precum şi toate actele de executare silită ulterioare emise faţă de contestator.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 712-720 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1864 din 16 iunie 2020, Judecătoria Bacău, secţia Civilă a admis exceptia propriei necompetenţe materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, instanţă pe rolul căreia dosarul a fost înregistrat la 1 iulie 2020.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că încuviinţarea executării silite a obligaţiilor cuprinse în titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 147/2008 din 10 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bacău a fost dispusă prin încheierea din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Judecătoria Bacău, secţia Civilă în dosarul nr. x/2020.

Totodată, a reţinut că ulterior în dosarul de executare silită nr. x/2019 al B.E.J. NN. s-a dispus înfiinţarea popririi faţă de toţi debitorii menţionaţi în titlul executoriu.

Instanţa a mai subliniat faptul că din motivarea contestaţiei la executare reiese că s-a solicitat şi lămurirea privind întinderea şi aplicarea titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 147/2008 din 10 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia Civilă, minori şi familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale, în ceea ce priveşte calitatea de debitor a contestatorului Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, instanţa fiind chemată să stabilească dacă contestatorul este ţinut la plată în baza titlului executoriu, aspect care poate fi lămurit doar de instanţa care a pronunţat hotărârea ce face obiectul executării, potrivit art. 714 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 2 din 9 septembrie 2020, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a disjuns capătul de cerere având ca obiect contestaţie la executare de contestaţia la titlu.

A admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins ca inadmisibil capătul de cerere având ca obiect contestaţie la titlu.

A admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bacău pentru capătul de cerere având ca obiect contestaţie la executare şi a declinat în favoarea Judecătoriei Bacău competenţa de soluţionare a acestuia.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea capătului de cerere având ca obiect contestaţie la executare şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a se pronunţa astfel cu privire la contestaţia la executare, instanţa a reţinut în esenţă incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi (3), coroborat cu art. 714 alin. (1) C. proc. civ., în vigoare la data formulării cererii de executare silită şi a apreciat că Judecătoriei Bacău îi revine competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, instanţă ce a fost învestită prin cererea de chemare în judecată şi care nu şi-a invocat necompetenţa la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate, în contextul în care sediul contestatorului se află în Bucureşti. Astfel, efectul neinvocării excepţiei de necompetenţă materială cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii este acela că instanţa sesizată devine competentă să soluţioneze pricina.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 16 septembrie 2020.

Înalta Curte apreciază că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, astfel că în temeiul art. 135 C. proc. civ. va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentei cauze este reprezentat de contestaţia la executare împotriva actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 196/E/2019, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc NN., încuviinţarea executării silite fiind dispusă prin încheierea din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Judecătoria Bacău, secţia Civilă în dosarul nr. x/2020.

Determinarea instanţei de executare în soluţionarea prezentei contestaţii la executare se face prin raportare la art. 714, coroborat cu art. 651 C. proc. civ., norme legale prin care se prevede că acţiunea se introduce la instanţa de executare, instanţa fiind judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. La art. 651 alin. (3) C. proc. civ. se prevede că instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Instanţa de executare în competenţa căreia sunt plasate toate litigiile privind executarea silită conform alin. (3) al art. 651 C. proc. civ. este determinată de dispoziţiile art. 651 alin. (1) din acelaşi cod.

Astfel, conform art. 666 şi art. 651 alin. (3) C. proc. civ., instanţa de executare încuviinţează executarea silită şi îşi validează implicit, în această procedură, calitatea de instanţă competentă să soluţioneze litigiile privind contestaţia la executare.

Prin urmare, momentul determinant în stabilirea competenţei instanţei de executare îl reprezintă data sesizării instanţei cu cererea de încuviinţare a executării silite. De asemenea, trebuie aplicat principiul esenţial al unicităţii instanţei de executare, aceeaşi instanţă fiind competentă să încuviinţeze executarea silită şi să soluţioneze orice alt incident în legătură cu aceasta, precum contestaţia la executare ori întoarcerea executării silite.

Aşadar, în raport cu dispoziţiile legale evocate şi cu înscrisurile de la dosar, rezultă că, în cauză, instanţa de executare este Judecătoria Bacău, instanţă care a încuviinţat executarea silită şi care a devenit astfel instanţă de executare, căreia îi revine competenţa să soluţioneze contestaţia la executare potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

Faţă de considerentele anterior expuse şi văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 octombrie 2020.