Stamp tax exemption for requests to clarify judicial dispositive parts under O.U.G. No. 80/2013
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal filed by the defendants, ruling that the Court of Appeal correctly refused the defense of unstamped appeal and upheld the lower court's order to clarify the dispositive part of the judgment. The dispute arose from a request for clarification of a civil judgment involving a limited liability company and individuals, where the defendants argued at the appellate stage that the appellant's request for clarification was subject to stamp tax because the entity was not a consumer and thus did not qualify for exemption under emergency legislation. The court held that requests for clarification of a judgment's dispositive part are considered requests made in connection with a proceeding rather than independent actions, and therefore are not subject to the stamp tax under Article 9 of Emergency Government Ordinance No. 80/2013, nor do they require specific consumer status for exemption; consequently, the appeal against the clarification request was also exempt from tax, rendering the appellate decision legal and the cassation arguments unfounded.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 493 C. proc. civ, art. 493 alin. (7) C. proc. civ, art. 148 alin. (6) din C. proc. civ, art. 28 din O.U.G. nr. 80/2013; Stamp tax exemption for requests to clarify judicial dispositive parts under O.U.G. No. 80/2013: Potrivit art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., "Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 7 octombrie 2020
Asupra recursului de faţă, analizând actele de la dosar, constată şi reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă la 11 februarie 2019 sub nr. x/2015, petenta A. S.R.L. a solicitat lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 1410 din 29 noiembrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi cu D. S.A., în sensul identificării pârâtei în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată.
Prin sentinţa nr. 312 din 15 martie 2019, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă a respins cererea petentei.
Împotriva sentinţei nr. 312/2019, A. S.R.L. a declarat apel, iar D. S.A. a declarat apel împotriva sentinţei nr. 1410/2018, pronunţată în aceeaşi cauză.
Prin încheierea din 12 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia netimbrării apelului declarat de A. S.R.L. şi a disjuns apelul declarat de această parte, fiind format un nou dosar, respectiv cel cu numărul unic 767/46/2019.
Prin decizia civilă nr. 438/A-COM din 12 septembrie 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis apelul şi a anulat sentinţa apelată, fiind trimisă cauza la instanţa de fond pentru lămurirea dispozitivului hotărârii.
Împotriva acestei decizii, B. şi C. au declarat recurs, solicitând casarea în parte a deciziei atacate, cu privire la dispoziţia de respingere a excepţiei netimbrării apelului.
Prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenţii au susţinut că au invocat excepţia netimbrării recursului, faţă de împrejurarea că A. S.R.L. are obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru, deoarece nu are calitatea de consumator şi nu beneficiază de vreo scutire legală în baza O.U.G. nr. 80/2013.
Cu toate acestea, prin încheierea din 12 septembrie 2019, instanţa de apel a respins excepţia de netimbrare şi a soluţionat apelul, procedând la admiterea acestuia şi la trimiterea cauzei pentru lămurirea dispozitivului.
Prin urmare, având în vedere că excepţia de netimbrare a apelului a fost în mod greşit respinsă, recurenţii solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu privire la soluţia de netimbrare şi trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.
Intimata A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia netimbrării recursului, faţă de lipsa prezentării dovezii achitării taxei judiciare de timbru, conform prevederilor din O.U.G. nr. 80/2013, excepţia tardivităţii recursului, în argumentarea căreia a arătat că se află în imposibilitate de verifica termenul de declarare al recursului, solicitând admiterea excepţiei în cazul depăşirii termenului legal, precum şi excepţia inadmisibilităţii recursului, în motivarea căreia intimata a susţinut că apărările recurenţilor sunt inadmisibile, deoarece chestiunea timbrării cererii de lămurire a dispozitivului a fost tranşată, astfel încât decizia recurată este temeinică şi legală.
Sub acest aspect, intimata a susţinut că prin art. 1 alin. (1) şi art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, legiuitorul a stabilit două reguli în materia timbrării, după cum este vorba de procese şi cereri adresate instanţelor judecătoreşti ori de cereri formulate în timpul ori în legătură cu un proces.
Cererea de lămurire reprezintă o cerere în legătură cu un proces, sens în care, în conformitate cu O.U.G. nr. 80/2013, regula o constituie netimbrarea.
În continuare, intimata a prezentat aspecte cu privire la abuzul de drept procesual al recurenţilor, indicând acţiunile judiciare promovate de către aceştia cu scopul de a tergiversa soluţionarea litigiilor dintre părţi.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar şi, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părţilor, care au fost înştiinţate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport.
Prin încheierea din 15 iulie 2020 au fost respinse excepţiile netimbrării, tardivităţii şi inadmisibilităţii recursului şi s-a admis în principiu recursul, fixându-se termen în şedinţă publică, în conformitate cu art. 493 alin. (7) C. proc. civ.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în materie, Înalta Curte urmează să îl respingă pentru următoarele considerente:
Prealabil, trebuie precizat că, faţă de modul în care sunt structurate argumentele din memoriul de recurs, se impune concluzia că recursul vizează şi încheierea de şedinţă de la 12 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2015, întrucât prin respectivul act de procedură s-a respins excepţia de netimbrare a apelului declarat de A. S.R.L. şi s-a disjuns judecarea acestei căi de atac.
Tot cu titlu prealabil, se impune observaţia că împotriva deciziei civile nr. 438/A-COM din 12 septembrie 2019, pronunţată de aceeaşi curte de apel în dosarul nr. x/2019, disjuns, nu s-au formulat critici proprii soluţiei adoptate, solicitându-se reformarea acesteia numai subsecvent admiterii criticilor îndreptate împotriva măsurii de respingere a excepţiei de netimbrare.
Critica privind greşita dispoziţie de respingere a excepţiei netimbrării apelului promovat de A. S.R.L., ce are ca obiect o cerere de lămurire dispozitiv, nu poate fi reţinută.
Potrivit art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., "Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel".
În materia timbrării legiuitorul a stabilit două reguli, prin art. 1 alin. (1) şi prin art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, după cum este vorba de procese şi cereri adresate instanţelor judecătoreşti (art. 1), ori de cereri formulate în timpul ori în legătură cu un proces, art. 9 lit. a) - l) stabilind limitativ care sunt cererile formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces supuse taxei judiciare de timbru, printre acestea neregăsindu-se şi cererea de lămurire dispozitiv.
Cererile de lămurire dispozitiv se includ în sfera cererilor formulate în legătură cu un proces, astfel că, în lipsa unor prevederi legale exprese care să prevadă obligarea la plata unei anume taxe judiciare de timbru, asemenea cereri nu se timbrează, putându-se considera în aceste circumstanţe şi pentru aceste argumente că este o cerere scutită de la plata taxei.
Pe cale de consecinţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 din O.U.G. nr. 80/2013, apelul declarat împotriva hotărârii pronunţate în soluţionarea unei astfel de cereri este, la rândul lui, scutit de la plata taxei judiciare de timbru, astfel că soluţia pronunţată prin încheierea de şedinţă de la 12 septembrie 2019 de curtea de apel este legală şi temeinică în considerarea argumentelor expuse.
Ca atare, în cauză scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în cazul cererilor de lămurire dispozitiv formulate în baza art. 443 C. proc. civ. nu operează din perspectiva scutirii reglementate de legiuitor prin art. 29 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013, în cazul acţiunilor referitoare la protecţia drepturilor consumatorilor, cum greşit susţin recurenţii, de aceea critica astfel întemeiată nu va fi reţinută
Prin urmare, întrucât motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. nu este fondat, iar încheierea şi decizia recurată nu sunt susceptibile de a fi cenzurate din perspectiva criticilor invocate sub aspectul caracterului timbrabil al cererii de lămurire dispozitiv, iar în privinţa deciziei pronunţate în apel nu există alte critici referitoare la soluţia adoptată, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenţii-reclamanţi C. şi B. împotriva încheierii din 12 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015 şi deciziei civile nr. 438/A-COM din 12 septembrie 2019, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 octombrie 2020.