Inadmissibility of cassation appeal due to lack of specific illegality grounds against peremption of appeal

Deliberând asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 5295 din 26 iunie 2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a declarat apel, care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Prin încheierea de şedinţă din 7 ianuarie 2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus suspendarea judecării apelului, conform dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 3644/2019 din 9 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a constatat perimat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 5295 din 26 iunie 2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Împotriva deciziei nr. 3644/2019 din 9 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamantul A. a declarat recurs, care a fost înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Fără a-şi încadra susţinerile în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., după o succintă prezentare a situaţiei de fapt în care recurentul-reclamant a arătat că în raport de activitatea desfăşurată în grupa a II-a de muncă, i se cuvine acordarea unui punctaj suplimentar, solicită, în esenţă, obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei.

Intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti nu a formulat întâmpinare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 29 mai 2020, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Recurentul-reclamant A. a depus punct de vedere la raportul întocmit în cauză, reiterând susţinerile din cuprinsul cererii de recurs.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând cererea de recurs formulată de recurentul-reclamant A. din perspectiva criticilor indicate, reţine inexistenţa motivelor de nelegalitate, în raport de reglementarea cuprinsă în art. 489 alin. (2) C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Recurentul-reclamant nu şi-a încadrat criticile în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., iar susţinerile din cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în niciunul dintre motivele de nelegalitate reglementate expres de art. 488 C. proc. civ.

În cuprinsul cererii de recurs deduse judecăţii nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa deciziei atacate, care formează obiectul prezentului recurs, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurent a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluţia pronunţată (de constatare a perimării apelului) şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia.

Modalitatea de motivare a recursului adoptată de recurent constă, practic, în indicarea obiectului cererii de chemare în judecată şi o succintă prezentare a situaţie de fapt, fără a se arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea deciziei atacate.

Astfel, simpla nemulţumire a recurentului cu privire la soluţia pronunţată pe fondul cauzei, fără a formula critici de nelegalitate la adresa hotărârii care formează obiectul prezentului recurs, nu poate constitui obiectul analizei instanţei de recurs în raport de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul legalităţii acesteia, instanţa de recurs, soluţionând această cale de atac, verifică dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale. Această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile anterior menţionate, obligaţie care revine sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.

În considerarea celor ce preced, constatând că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi nici nu au fost identificate motive de ordine publică care ar putea fi invocate din oficiu, conform art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ, va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 3644/2019 din 9 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 3644/2019 din 9 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2020.