Revision request regarding unpaid invoices dismissed as inadmissible due to statutory exclusion of filter-panel decisions from extraordinary remedies

Şedinţa publică din data de 7 octombrie 2020

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 5 decembrie 2017 pe rolul Tribunalului Bihor, sub număr de dosar x/2017, reclamanta A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.I.I. B. a chemat în judecată pe pârâta C. S.R.L., solicitând instantei ca prin hotararea ce o va pronunţa, să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 534.243,28 RON reprezentând contravaloare facturi, la care se adaugă dobânda legală calculată asupra debitului principal din momentul în care plata a devenit scadentă şi până la momentul achitării întregului debit.

În drept, au fost invocate dispoziţiile C. proc. civ. şi cele ale Legii nr. 85/2014.

Prin sentinţa nr. 178/F din 25 septembrie 2018, Tribunalul Bihor a admis în parte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, excepţie invocată de pârâta S.C. C. S.R.L.,

A respins ca prescrisă cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., societate în faliment prin lichidator judiciar C.I.I. B. în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L. cu sediul în Oradea, în ceea ce priveşte obligarea pârâtei la plata contravalorii facturilor fiscale nr. x/18.09.2014 şi nr. y/01.09.2014.

A admis în parte cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., societate în faliment prin lichidator judiciar C.I.I. B. în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L. şi, în consecinţă:

A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumelor de 195.736,39 RON aferent facturii cu nr. x/07.07.2014 şi 33.773,72 RON aferent facturii cu nr. y/10.10.2014, sume la care se adaugă dobânda legală de la data scadenţei facturilor până la plata integrală a debitului.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta C. S.R.L. a declarat apel, care, prin decizia nr. 37/C/2019-A din 12 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a Civilă de ConteciosAdinistrativ şi Fiscal a fost respins ca nefondat.

Prin decizia nr. 755 din 9 aprilie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, a fost anulat recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. C. S.R.L. împotriva deciziei nr. 37/C/2019-A din 12 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.I.I. B..

Invocând în drept dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., S.C. C. S.R.L. a solicitat revizuirea deciziei nr. 755 din 9 aprilie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

Intimata A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.I.I. B. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.

Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, în temeiul dispoziţiilor art. 248 raportat la art. 509 alin. (1) pct. 1 şi la art. 513 alin. (3) C. proc. civ., văzând şi prevederile art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este întemeiată şi, pe cale de consecinţă, va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. au următorul conţinut:

"Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 1. S-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut". Revizuirea, ca şi cale de atac extraordinară, are în vedere numai hotărârile definitive.

Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă din perspectiva dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora nu este supusă niciunei căi de atac decizia pronunţată în completul de filtru în condiţiile în care recursul este respins ca inadmisibil (fiind analizată admisibilitatea căii de atac), anulat sau respins pentru că recursul nu îndeplineşte condiţiile de formă sau pentru că motivele de casare invocate şi dezvoltate nu se încadrează în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Sintagma folosită de legiuitor "nu este supusă niciunei căi de atac" cuprinde atât căile de atac ordinare, cât şi pe cele extraordinare, din modul în care este redactat textul rezultând că legea nu face nicio distincţie între acestea.

Or, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face vreo distincţie (ubi lex non distinguet, nec nos distinguere debemus).

Astfel, se constată că hotărârea ce face obiectul revizuirii pendinte a fost pronunţată în completul de filtru, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul fiind anulat în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. printr-o decizie, care, aşa cum s-a arătat anterior, nu este supusă niciunei căi de atac.

Se reţine că prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.

Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Or, astfel cum s-a reţinut, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia atacată nu este supusă niciunei căi de atac.

Este ştiut că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Aşa fiind, în considerarea dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi a faptelor pe care se întemeiază, prin raportare la art. 457 alin. (1) din acelaşi cod, potrivit căruia:

"hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta... ", Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentaS.C. C. S.R.L. împotriva deciziei nr. 755 din 9 aprilie 2020pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentaS.C. C. S.R.L. împotriva deciziei nr. 755 din 9 aprilie 2020pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2020.