Revision for contradictory judgments inadmissible without triple identity of parties, object, and cause

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2020

Asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia I civilă la 6 mai 2019 sub nr. x/2019, contestatorul A., în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Afacerilor Interne pentru Comisia de Contestaţii şi Casa de Pensii Sectorială a MAI, a solicitat să se dispună anularea Hotărârii Comisiei de Contestaţii din cadrul MAI nr. 19269 din 03.04.2019 şi a Deciziei nr. 204307 din 21.01.2019 şi din 22.01. 2019 privind pensia de serviciu, eliberate de Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne şi în consecinţă, obligarea intimatelor la valorificarea procentului de 20% de care ar fi trebuit să beneficieze pentru cei peste 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi la adăugarea acestui procent la cuantumul net al pensiei de serviciu neplafonate, astfel încât, după valorificare, să beneficieze de majorarea pensiei nete cu sporul de 20%, începând cu data de 02.11.2018, data trecerii în rezervă cu drept la pensie de serviciu, aşa cum prevede art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare.

A mai solicitat obligarea intimatelor la valorificarea procentului de 9% de care ar fi trebuit să beneficieze pentru contribuţia la fondul pentru pensia suplimentară şi la adăugarea acestui procent la cuantumul net al pensiei de serviciu neplafonate, astfel încât, după valorificare, să beneficieze de majorarea pensiei nete cu sporul de 9% începând cu data de 02.11.2018, data trecerii în rezervă cu drept la pensie de serviciu, aşa cum prevede art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare cu modificările şi completările ulterioare;

A mai solicitat obligarea intimatelor la eliminarea plafonării cuantumului net al pensiei la media soldelor nete comunicate de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Neamţ către Casa de Pensii Sectoriala a MAI şi la acordarea pensiei nete corespunzătoare buletinului de calcul, această plafonare fiind neconstituţională, discriminându-i pe militarii care au trecut în rezervă, cu drept la pensie, după 15.09.2017, faţă de cei care au trecut în rezervă la data intrării în vigoare a Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, fără modificările şi completările ulterioare ale acesteia;

De asemenea solicită obligarea intimatelor la plata drepturilor de pensie actualizate, la care să se adauge daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei la data plăţii efective, precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare,începând cu data de 02.11.2018 şi până la data plăţii efective;

În continuare a solicitat obligarea intimatei Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne să emită o nouă decizie de pensie începând cu 02.11.2018 cu luarea în considerare şi aplicarea cererilor mai sus formulate, precum şi obligarea intimatelor la plata eventualelor cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 511/2019 din 9 octombrie 2019, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ în dosarul nr. x/2019 admite contestaţia formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatele Ministerul Afacerilor Interne şi Casa de Pensii Sectorială a MAI şi, în consecinţă:

Anulează Hotărârea nr. 19269/03.04.2019 emisă de intimata Comisia de Contestaţii din cadrul MAI, precum şi deciziile de pensie nr. 204307/21.01.2019 şi nr. 204307 din 22.01.2019 emise de intimata Casa de Pensii Sectorială a M.A.I.

Obligă intimata Casa de Pensii Sectorială a MAI să recalculeze drepturile de pensie cuvenite contestatorului începând cu data de 02.11.2018, prin aplicarea sporului pentru Ordinul "Meritul Militar" şi procentului de 9% corespunzător perioadei de contribuţiei la fondul pentru pensia suplimentară, la cuantumul net al pensiei militare neplafonate.

Obligă intimatele la eliminarea plafonării cuantumului net al pensiei la media soldelor nete şi la acordarea pensiei nete corespunzătoare.

Drepturile stabilite prin prezenta hotărâre vor fi actualizate în funcţie de rata inflaţiei de la data naşterii dreptului până la data plăţii efective, precum şi dobânda legală, calculată de la data la care trebuiau plătite şi până la data plăţii efective.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a formulat apel.

Prin decizia civilă nr. 255/2020 din 29 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a fost admis apelul formulat de apelanta-pârâtă CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I. împotriva sentinţei civile nr. 511/2019 din 9 octombrie 2019 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ în dosarul nr. x/2019, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că respinge ca nefondată contestaţia.

Împotriva acestei decizii A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de revizuire şi anularea deciziei civile nr. 255/2020 din 29 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

În motivare, revizuentul susţine că, aşa cum arată literatura de specialitate juridică, motivul de revizuire bazat pe prevederile art. 509 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ., referitor la hotărârile definitive potrivnice, poate fi aplicat şi folosit şi în cazul în care nu există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Este vorba despre situaţiile în care cererea de revizuire poate fi folosită şi admisă în cazul în care există hotărâri potrivnice, având acelaşi obiect, dar părţi diferite.

In cazul său, revizuentul doreşte să evidenţieze faptul că la nivelul Curţilor de Apel din România există hotărâri judecătoreşti definitive prin care au fost admise contestaţiile reclamanţilor, iar Casele de Pensii Sectoriale a M.A.I. sau M.Ap. N. au fost obligate să recalculeze drepturile de pensie prin aplicarea sporurilor pentru Semnul Onorific "în Serviciul Patriei" prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 şi a procentului de 9 % corespunzător perioadei de contribuţie la fondul pentru pensia suplimentară, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, la cuantumul net al pensiei militare.

În acest context menţionează dosarele care în opinia sa, deşi au acelaşi obiect, dar părţi diferite, sunt contrare deciziei a cărei revizuire se solicită:

- Curtea de Apel Bucureşti dosar nr. x/2019, obiectul dosarului fiind reactualizarea pensiei militare prin acordarea Semnului Onorific "în Serviciul Patriei" prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 după calcularea pensiei nete;

- Curtea de Apel Ploieşti dosar nr. x/2018, obiectul dosarului fiind reactualizarea pensiei militare prin acordarea Semnul Onorific "In Serviciul Patriei" prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 după calcularea pensiei nete;|

- Curtea de Apel Alba Iulia dosar nr. x/2017, obiectul dosarului fiind reactualizarea pensiei militare prin acordarea sporului prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare, după calcularea pensiei nete; - Curtea de Apel Alba Iulia dosar nr. x/2017 obiectul dosarului fiind reactualizarea pensiei militare prin acordarea sporului prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare, după calcularea pensiei nete;

Prin întâmpinarea depusă la 21 septembrie 2020, intimata Casa de Pensii Sectorială a MAI a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate nu se circumscriu dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, analizând cererea de revizuire din perspectiva temeiului de drept invocat, constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Motivul de revizuire invocat de revizuent - art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - prevede că "revizuirea poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi; în atare situaţie executarea hotărârilor fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depăşirea acestei situaţii creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Cererea de revizuire formulată de revizuentul A., întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., stabileşte că revizuirea poate fi cerută dacă "există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

În speţă, se constată că prin cererea de revizuire s-a solicitat anularea deciziei civile nr. 255/2020 din 29 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, întrucât aceasta intră în contradicţie cu soluţiile pronunţate în dosarele aflate pe rolul Curţilor de Apel din România, în care s-au pronunţat decizii cu acelaşi obiect, dar având părţi diferite.

Totodată este de reţinut că hotărârile pretins potrivnice, deşi au fost pronunţate în dosare diferite şi au avut acelaşi obiect, acestea au avut cauze şi părţi diferite aşa încât, contrarietatea hotărârilor s-ar fi putut analiza numai dacă ar fi fost îndeplinite condiţiile legale anterior menţionate.

Prin urmare, constatând a nu fi întrunită condiţia existenţei triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, în raport cu dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 255/2020 din 29 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimaţii CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I. şi MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (COMISIA DE CONTESTAŢII).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 255/2020 din 29 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimaţii CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I. şi MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (COMISIA DE CONTESTAŢII).

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2020.