Negative conflict of material competence between Regional and Specialized Tribunal over jurisdiction for disputes between economic professionals

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2020

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, în data de 28.06.2018, reclamanta Autoritatea pentru Reformă Feroviară a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând ca prin hotărârea care se va pronunţa să fie obligată aceasta din urmă la plata sumei de 494.143,28 RON, care se va actualiza cu indicele de inflaţie, precum şi la plata penalităţilor de întârziere.

Prin sentinţa civilă nr. 3277/2018 din 31 octombrie 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de către pârâta S.C. A. S.R.L. şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Tribunalului Cluj, reţinând că regula în materie de competenţă teritorială este prevederea de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., de unde reiese că aceasta este legată de sediul părţii pârâte. Cum sediul acesteia este în Cluj-Napoca, a fost declinată cauza în favoarea Tribunalului Cluj, în speţă nefiind incidentă nicio regulă de competenţă alternativă.

Astfel, la data de 27.11.2018, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, secţia civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 31/F/2019 din 18 ianuarie 2019, pronunţată în dosar nr. x/2018, Tribunalul Cluj a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a declinat cauza în favoarea Tribunalului Specializat Cluj, raportat la obiectul cauzei şi anume executarea unor obligaţii ce derivă din exercitarea activităţii economice a părţilor.

Prin sentinţa civilă nr. 515/2019 din 27 martie 2019, Tribunalul Specializat Cluj a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a apreciat, în esenţă, că nu există vreo normă de procedură care să prevadă faptul că litigiile dintre "profesionişti" trebuie să fie judecate de către această instanţă specializată. Instanţă specializată fiind, Tribunalul Specializat Cluj nu poate soluţiona decât acele cauze ce îi sunt expres date de către legiuitor spre competentă soluţionare.

Totodată, s-a reţinut că regula generală a stabilirii competenţei este ca litigiile să fie soluţionate de către instanţa de la sediul pârâtei. Însă, de la această regulă, mai ales când este vorba de persoane juridice care îşi desfăşoară activitatea pe raza mai multor instanţe există şi excepţii. În speţă, este vorba de o competenţă teritorială alternativă, relativă, conform art. 109, art. 113 alin. (2) C. proc. civ.. Or, cum în speţă pârâta este o societate de transport feroviar care desfăşoară activităţi specifice inclusiv pe raza municipiului Bucureşti, reclamanta este cea care alege instanţa unde doreşte să se judece, în speţă nefiind vorba despre o competenţă teritorială absolută, judecătorul învestit cu soluţionarea pricinii neavând dreptul să cenzureze decizia persoanei juridice.

Înalta Curte va constata existenţa în cauză a unui conflict negativ de competenţă materială între Tribunalul Cluj şi Tribunalul Specializat Cluj şi va declina competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Cluj, în considerarea celor ce succed:

Tribunalul Bucureşti, sesizat de către reclamanta Autoritatea pentru Reformă Feroviară cu o cerere în pretenţii, constatând că nu este competent teritorial, a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Tribunalul Cluj a constatat că nu este competent material să soluţioneze cererea în pretenţii şi a declinat competenţa materială de soluţionare a acesteia în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

A treia instanţă învestită, Tribunalul Specializat Cluj a declinat competenţa materială de judecare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti şi a constatat ivit conflictul de competenţă.

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte reaminteşte că, pentru a fi existat un conflict de competenţă în sensul legii, ar fi însemnat că atât Tribunalul Bucureşti cât şi Tribunalul Specializat Cluj să îşi fi declinat reciproc competenţa materială de soluţionare a cauzei.

Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că Tribunalul Bucureşti nu a analizat excepţia necompetenţei materiale, declarându-se necompetent teritorial să soluţioneze cauza şi a declinat competenţa teritorială în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă care s-a constatat necompetentă material şi a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj, acesta declarându-se, la rândul lui, necompetent material să soluţioneze litigiul.

Drept urmare, dezînvestirea reciprocă de competenţă a avut loc între Tribunalul Cluj şi Tribunalul Specializat Cluj, astfel că între aceste două instanţe se poate reţine existenţa unui conflict negativ de competenţă materială, în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., "conflictul de competenţă ivit între două instanţe judecătoreşti se soluţionează de instanţa imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict".

În consecinţă, Înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a conflictului negativ de competenţă materială în favoarea Curţii de Apel Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competenţa de soluţionare a conflictului negativ de competenţă materială în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2020.