Revision over contradictory judgments inadmissible; 2014 appellate liability ruling against deceased director stands.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the revision request against Decision No. 150/2014 of the Craiova Court of Appeal, which had upheld the liquidator's claim and imposed liability on the deceased former director for the uncovered liabilities of the insolvent company; the earlier first-instance judgment rejecting that claim therefore does not revive, and the 2014 appellate decision remains in force. The revision, based on contradictory final judgments under Article 322(1)(7) of the old Civil Procedure Code, was brought after a later 2016 judgment annulled the tax assessment that had underpinned the creditor's claim and the liability amount. The Court held that revision for contradictory judgments requires the challenged decision to be the later one that violated the res judicata authority of an earlier judgment, and since the allegedly conflicting judgments were all rendered after the challenged 2014 decision, the condition of violating res judicata could not be met; only the later judgment could be annulled, not the earlier one.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 322 pct. 7 C. proc. civ, art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ, art. 327 alin. (1) din C. proc. civ, art. 322 alin. (1) C. proc. civ, art. 326 alin. (3) C. proc. civ; Revision over contradictory judgments inadmissible; 2014 appellate liability ruling against deceased director stands: 150/2014 of the Craiova Court of Appeal, which had upheld the liquidator's claim and imposed liability on the deceased former director for the uncovered liabilities of the insolvent company; the earlier first-instance judgment rejecting that claim therefore does not revive, and the 2014 appellate decision remains in force. The revision, based on contradictory final judgments under Article 322(1)(7) of the old Civil Procedure Code, was brought after a later 2016 judgment annulled the tax assessment that had underpinned the creditor's claim and the liability amount. The Court held that revision for contradictory judgments requires the challenged decision to be the later one that violated the res judicata authority of an earlier judgment, and since the allegedly conflicting judgments were all rendered after the challenged 2014 decision, the condition of violating res judicata could not be met; only the later judgment could be annulled, not the earlier one.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedGround for rejecting the revision request as inadmissible because the alleged conflicting judgments were rendered after the challenged decision.
Procedural basis for dismissing the revision request as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2020
Deliberând asupra cererii de revizuire de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1300 din 25 septembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2007, s-a respins cererea de antrenare a răspunderii materiale formulată de reclamanta A., în calitate de lichidator al debitoarei S.C. B. S.R.L., împotriva pârâtului C..
Împotriva sentinţei nr. 1300 din 25 septembrie 2013 pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2007 a declarat recurs A. lichidator al debitoarei S.C. B. S.R.L. la data de 29.10.2013, criticând-o pentru nelegalitate.
Prin decizia nr. 150/2014 din 13 martie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2007, s-a admis recursul declarat de A. lichidator al debitoarei S.C. B. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 1300 din 25 septembrie 2013 pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2007, s-a modificat sentinţa nr. 1300 din 25 septembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2007 şi s-a antrenat răspunderea intimatului pârât C. pentru pasivul neacoperit al debitoarei S.C. B. S.R.L.
Împotriva deciziei nr. 150/2014 din 13 martie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2007 a formulat cerere de revizuire D., solicitând admiterea cererii de revizuire şi pe fond, anularea hotărârii şi, pe cale de consecinţă, respingerea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale, ca neîntemeiată, cu obligarea lichidatorului A. al debitoarei S.C. B. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, arată că la data de 26.06.2015, DGRFP Craiova a emis decizia nr. CRR DGR 10004.
Prin decizia nr. 1136/17.12.2015 DGRFP Craiova a respins contestaţia formulată de B. S.R.L. şi de D. ca neîntemeiată.
Împotriva deciziei nr. 1136/2015, defunctul C. a formulat contestaţie în anulare la Curtea de Apel Craiova, contestaţia fiind înregistrată sub nr. x/2016.
Prin sentinţa nr. 521/2016 din 28.11.2016, Curtea de Apel Craiova a admis contestaţia formulată de C. şi a dispus, anularea deciziei de impunere nr. x/02.02.2005 şi raportul de inspecţie fiscală nr. x din 31.01.2015, încheiat de DGFP Gorj.
Sentinţa a rămas definitivă la data de 16.10.2019, prin hotărârea nr. 4775/2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2016.
S-a constatat că suma pentru care a fost antrenată răspunderea patrimonială a defunctului C. nu mai există, întrucât procedura generală a insolvenţei a fost deschisă ca urmare a admiterii cererii de creanţă a creditorului Administraţia Finanţelor Publice Tg-Jiu, pentru o crenţă în valoare de 1.750.715 RON ulterior, creanţa fiind cuantificată la valoarea de 1.798.457 RON.
Revizuenta mai arată că dispziţiile art. 322 pct. 5 au în vedere ipoteza în care la data pronunţării hotărârii atacate, instanţa nu a avut în vedere anumite înscrisuri care existau la acel moment, deoarece nu au putut fi înfăţişate de părţi din motive independente de voinţa acestora, înscrisuri care, în mod vădit, erau de natură a schimba soluţia dată.
Mai arată că, în cauză, S.C. B. S.R.L. a formulat contestaţie împotriva deciziei de impunere din 02.02.2005, care a fost înregistrată la Direcţia Generala a Finanţelor Judeţene Gorj sub nr. 6916 (înregistrată la DGRFP sub nr. x/17.02.2015), fiind respectate dispoziţiile Legii nr. 554/2004.
Aşadar, s-a constatat că procedura de contestare a deciziei de impunere x/02.02.2005 a fost înainte de pronunţarea hotărârii de antrenare a răspunderii, şi din cauze neimputabile defunctului C. şi a fost soluţionată definitiv la data de 16.10.2019, la aproximativ 5 ani după pronunţarea hotărârii de impunere.
Având în vedere că prin sentinţa nr. 521/2016 pronunţată în dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel Craiova, rămasă definitivă prin decizia nr. 4775/2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2016, s-a anulat decizia de impunere nr. x/02.02.2005, revizuenta apreciază că, în cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în sensul că există decizii potrivnice, respectiv o decizie care constată existenţa unei datorii către ANAF, iar altă decizie anulează această pretinsă datorie.
Cererea de revizuire a fost întemeiată pe disp. art. 509 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.
Pe rolul Curţii de Apel Craiova cererea de revizuire a fost înregistrată sub nr. x/2019.
Prin încheierea de şedinţă din 18.06.2020, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect revizuire întemeiat pe dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. (corect art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865) şi constituirea unui nou dosar cu acest obiect, respectiv dosarul nr. x/2020.
Prin decizia nr. 264/2020 din 21 iulie 2020, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, formulată de D., împotriva deciziei nr. 150/13.03.2014, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2007, în contradictoriu cu intimatul A., lichidatorul debitoarei S.C. B. S.R.L. şi intimata DGRFP CRAIOVA-ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE GORJ, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă .
Cererea de revizuire a fost înregistrată la 29 iulie 2020 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub număr de dosar x/2020
La termenul de judecată din 23 septembrie 2020, Înalta Curte, cu prioritate, a pus în discuţie condiţia de admisibilitate a revizuirii şi a reţinut cauza în pronunţare asupra acestui aspect.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată inadmisibilitatea cererii de revizuire, pentru următoarele considerente:
Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.
Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.
Motivul de revizuire invocat şi precizat de revizuentă în susţinerea cererii vizează dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.
Conform acestor prevederi, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere:
"dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 327 alin. (1) din C. proc. civ., dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre.
Rezultă că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă atunci când hotărârea a cărei anulare se solicită a nesocotit puterea de lucru judecat a unei alte hotărâri, ceea ce presupune ca hotărârea care se solicită a fi anulată, să fie ulterioară celei a cărei putere de lucru judecat se pretinde că o încalcă.
Raţiunea reglementării acestui motiv de revizuire o constituie necesitatea înlăturării încălcării principiului autorităţii de lucru judecat şi conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunţate cu încălcarea acestui principiu.
Se impune precizarea faptului că instanţa competentă să se pronunţe asupra cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor contradictorii, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii de lucru judecat, şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri pronunţate.
De altfel, unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (Cauza Brumărescu contra României, paragraful 61).
În speţă, revizuenta a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., anularea deciziei nr. 150/2014 din 13 martie 2014 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2007, situaţie în care cererea de revizuire este inadmisibilă, având în vedere că hotărârile pretins potrivnice celei atacate (sentinţa nr. 521/2016 din 28 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin Decizia nr. 4775/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) au fost pronunţate ulterior acesteia, neputând fi astfel îndeplinită condiţia încălcării principiului puterii de lucru judecat de către hotărârea atacată, câtă vreme hotărârile pretins potrivnice acestora nici nu existau.
O cerere de revizuire, care tinde la anularea primei hotărâri (cum este situaţie de faţă), iar nu a celei de a doua, este inadmisibilă.
Sub acest aspect, este lipsită de relevanţă data pornirii proceselor în care s-au pronunţat hotărârile ulterioare, ceea ce are relevanţă fiind data rămânerii definitive, căci numai prin raportare la această dată se pune problema încălcării autorităţii de lucru judecat.
Prin urmare, pretinsa contrarietate de hotărâri nu se putea înlătura, în conformitate cu prevederile textului legal invocat, decât prin anularea celei de a doua hotărâri, favorabilă însă revizuientei, cerere care nu a fost formulată în cauză şi care, la cererea acestei părţi ar fi putut fi privită ca lipsită de interes.
Pentru raţiunile înfăţişate, în temeiul art. 322 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge cererea de revizuire întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta D. împotriva deciziei nr. 150/2014 din 13 martie 2014 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2007.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2020.