Finality of Court of Appeal judgments in social insurance disputes barring cassation appeal under Law No. 2/2013

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 8 noiembrie 2017 pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia I civilă sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, a solicitat:

- obligarea pârâtei la recalcularea indemnizaţiei de pensionare începând cu data depunerii adeverinţei nr. x din 11 iulie 2008, emisă de Forma S.A. Botoşani, în sensul de a se avea în vedere că, în perioada 3 mai 1979 - 1 mai 1990, a lucrat în meseria de vopsitor industrial, activitatea prestată fiind încadrată în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului nr. 50/1990 al M.M.P.S., anexa II, punctele 51 şi 79, iar sumele aferente acestei încadrări nu au fost menţionate în cartea de muncă, dar pentru ele s-au plătit toate cotele de asigurări sociale şi pensii, însă nu au fost luate în calculul pensiei;

- obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de pensionare rectificative, în care activitatea desfăşurată în perioada 3 mai 1979 - 1 mai 1990 să fie încadrată în grupa a II-a de muncă şi prin care să i se acorde sporul de noapte şi pentru intervalul dintre 3 mai 1979 - 1 noiembrie 1979, conform adeverinţei nr. x din 20 iunie 2008.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 107 şi art. 153-154 din Legea nr. 263/2010 şi art. 124 din H.G. nr. 257/2011.

Prin sentinţa civilă nr. 303 din 20 martie 2018, Tribunalul Botoşani, secţia I civilă a admis, în parte, contestaţia formulată de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 195338 din 9 iunie 2017 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, pe care a anulat-o cu privire la menţiunile vizându-1 pe reclamant. De asemenea, a obligat-o pe pârâtă să emită pentru reclamant o nouă decizie de pensie, cu luarea în calcul a perioadei 3 mai 1979 - 1 mai 1990 ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, potrivit adeverinţei nr. x din 11 iulie 2008, eliberată de S.C. FORMA S.A. Botoşani, şi a sporului de noapte pentru perioada 3 mai 1979-1 noiembrie 1979, potrivit adeverinţei nr. x din 12 mai 2008, emisă de aceeaşi societate anterior evocată, drepturile de pensie astfel stabilite urmând a-i fi plătite reclamantului începând cu 3 mai 2017.

Împotriva sentinţei sus-menţionate, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani a declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Prin decizia nr. 806 din 10 octombrie 2018, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a admis apelul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani şi a schimbat în parte sentinţa civilă nr. 303 din 20 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017, în sensul că a respins ca nefondată cererea de obligare a pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensie în favoarea reclamantului, prin care să fie valorificată perioada 3 mai 1979 - 1 mai 1990, ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, potrivit adeverinţei nr. x din 11 iulie 2008, eliberată de S.C. FORMA S.A. Botoşani.

Totodată, curtea a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei civile atacate.

Împotriva deciziei instanţei de apel, contestatorul a declarat recurs, fără a indica motivele de casare pe care îşi întemeiază recursul.

În motivare, după o expunere amplă a parcursului litigios, a situaţiei de fapt în cauză şi a probatoriului administrat, recurentul a susţinut, în esenţă, că soluţia instanţei de apel, în sensul restrângerii sferei de aplicabilitate a legislaţiei în materie, respectiv a prevederilor art. 7 din Ordinul nr. 50/1990, exclusiv referitor la atribuţiile angajatorului, în speţă S.C. FORMA S.A., îi încalcă dreptul la un proces echitabil consfinţit de prevederile art. 6 pct. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul Internaţioanl cu privire la drepturile civile şi politice şi de art. 21 din Constituţia României.

Pentru aceste considerente, autorul prezentului demers judiciar a solicitat admiterea căii de atac exercitate, anularea deciziei atacate şi menţinea sentinţei pronunţate în primă instanţă.

Cererea de recurs a fost comunicată la 15 ianuarie 2019 intimatei-pârâte, astfel cum atestă dovada de înmânare aflată la dosar, dar aceasta nu a depus întâmpinare.

La 22 iulie 2019, contestatorul a transmis la dosar, prin poşta electronică, decizia nr. 10279 din 11 mai 1990 emisă de I.M.A. Botoşani, antecesoarea FORMA S.A. Botoşani, adeverinţa nr. x din 23 februarie 2018, eliberată de FORMA S.A. Botoşani şi adresa din 14 mai 2019 eliberată de aceeaşi societate pe acţiuni.

Prin rezoluţia completului din 5 martie 2019, s-a dispus, în baza art. XVII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, coroborat cu art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., prin încheierea din 19 mai 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a dispus comunicarea raportului către părţi, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, potrivit prevederilor art. 493 alin. (4) din Cod.

Raportul a fost comunicat părţilor la 27 mai 2020, respectiv, la 28 mai 2020, conform dovezilor de înmânare aflate la dosarul de recurs.

Ulterior comunicării raportului, prin corespondenţa transmisă la 3 iunie 2020, iniţial, prin mijloace electronice, recurentul a depus la dosar un document intitulat "Note scrise", prin care aduce unele precizări în susţinerea motivelor de recurs, indicând drept temei de drept al căii extraordinare de atac exercitate, dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 11 mai 2020, Completul de filtru a stabilit termen pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului la 19 mai 2020, în complet de filtru, fără citarea părţilor.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:

Recursul are ca obiect decizia nr. 806 din 10 octombrie 2018, prin care Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a soluţionat, cu caracter definitiv, acţiunea promovată de contestatorul A. având ca obiect recalcularea pensiei cuvenite acestuia, fiind astfel, dedus judecăţii un conflict de asigurări sociale.

Potrivit art. XVIII alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "în procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv şi nesoluţionate prin hotărâre pronunţată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum şi în procesele pornite începând cu data de 20 iulie 2017 şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum şi în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare."

Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.

De asemenea, art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că "împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă", iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că "hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în conflictele de asigurări sociale, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4, raportat la art. 634 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunţării, rezultă că decizia nr. 806 din 10 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Pentru aceste motive, în temeiul XVIII alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 310/2018 şi art. 155 alin. (1)-(2) din Legea nr. 263/2010, raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 806 din 10 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 806 din 10 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 septembrie 2020.