Insolvency proceeding: Appellate decision is final and inadmissible for cassation under Law 85/2014

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Cluj la 17 martie 2017, sub nr. x/2017, creditoarea A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta-debitoare B. S.R.L., deschiderea procedurii insolvenţei acesteia şi înscrierea sa în tabelul creditorilor cu o creanţă ce beneficiază de o cauză de preferinţă în sumă de 100.240,88 EUR şi 6.856,21 RON

De asemenea, a solicitat în baza art. 45 alin. (1) lit. (d) din Legea nr. 85/2014 numirea C.I.I. "C.", în calitate de administrator judiciar al debitoarei.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 70 şi următoarele din Legea nr. 85/2014.

La 22 iunie 2017, debitoarea, prin administratorul statutar, a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarilor cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, cerere formulată de creditoarea A. S.A.

Prin sentinţa civilă nr. 1447/2017 din 14 septembrie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Specializat Cluj a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarilor cererii de chemare în judecată pentru creditoarea A. S.A., excepţie invocată de debitoarea B. S.R.L. şi, consecinţă, a anulat cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de creditoarea A. S.A. în contradictoriu cu debitoarea B. S.R.L., ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a semnatarilor cererii.

Împotriva sentinţei civile nr. 1447/2017 din 14 septembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2017, a formulat apel creditoarea A. S.A., solicitând admiterea apelului, cu consecinţa anulării hotărârii atacate, în sensul respingerii excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a semnatarilor cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de A. S.A. împotriva debitoarei B. S.R.L. şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, în vederea soluţionării pe fond a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, precum şi obligarea debitoarei B. S.R.L., la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia civilă nr. 63/2018 din 05 februarie 2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a Civilă a admis apelul declarat de apelanta A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 1447 pronunţată la data de 14 septembrie 2017 în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Specializat Cluj, pe care o anulează, şi în consecinţă a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe în vederea soluţionării pe fond a cererii formulate de creditoarea A. S.A.

Împotriva acestei decizii, la 16 aprilie 2018, debitoarea B. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.

În memoriul depus la dosar, recurenta a indicat cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6, 7 şi 8 C. proc. civ., susţinând că decizia nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, precum şi faptul că a fost dată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat şi cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Detaliind, subsumat motivului de nelegalitate statuat la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., autoarea prezentului demers judiciar a susţinut că decizia recurată este nemotivată sub aspectul respingerii excepţiei puterii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 475/2015 a Tribunalului Specializat Cluj.

Din perspectiva cazului de casare statuat de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., a criticat soluţia de respingere a autorităţii/puterii de lucru judecat a deciziei civile nr. 1409 din 20 septembrie 2017, pronunţată de a Curtea de Apel Bucureşti şi a sentinţei civile nr. 475/2015 a Tribunalului Specializat Cluj.

Cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a fost invocat raportat la art. 2016 alin. (2) C. civ. şi art. 1455 C. civ.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-creditoare A. S.A. la 6 iunie 2018, potrivit dovezii aflate la dosarul de recurs.

La 17 iulie 2018, intimata A. S.A., prin reprezentant convenţional S.C.A. "D.", a transmis, prin poştă, întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru lipsa timbrajului, precum şi excepţia inadmisibilităţii, conform art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. coroborat cu art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

La 25 iulie 2018, intimata A. S.A. a depus o altă întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, în principal, ca inadmisibil şi, în subsidiar, ca nefondat.

Întâmpinările au fost comunicate recurentei cu adresele din 25 iulie 2018 şi, respectiv, din 6 august 2018, iar aceasta la 10 august 2018 a formulat răspuns la întâmpinare, în cuprinsul căruia a combătut apărările intimatei şi a solicitat suspendarea executării deciziei recurate.

Cererea privind suspendarea executării silite a deciziei civile recurate nr. 63/2018 din 5 februarie 2018 a fost anulată ca netimbrată prin încheierea din 25 septembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a Civilă în dosarul nr. x/2017

Prin rezoluţia completului din 22 august 2018, s-a dispus, în baza art. XVII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, coroborat cu art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., prin încheierea din 19 mai 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a dispus comunicarea raportului către părţi, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, potrivit prevederilor art. 493 alin. (4) din Cod.

Raportul a fost comunicat părţilor la 26 mai 2020, 27 mai 2020 şi la 28 mai 2020, conform dovezilor de comunicare aflate la dosarul de recurs.

La 05 iunie 2020, recurenta B. S.R.L. şi-a exprimat poziţia procesuală prin formularea unui punct de vedere cu privire la raport, solicitând instanţei să respingă concluziile raportului şi, pe cale de consecinţă, să respingă inadmisibilitatea în principiu a recursului reţinută prin raport şi să dea eficienţă criticilor formulate prin memoriul de recurs.

Prin rezoluţia din 21 iulie 2020, Completul de filtru nr. 5 a stabilit termen în vederea examinării recursului, la data de 22 septembrie 2020.

La termenul din 22 septembrie 2020, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare cu privire la excepţiile netimbrării şi inadmisibilităţii recursului, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., excepţiile netimbrării şi inadmisibilităţii recursului invocate de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte reţine următoarele:

Cu privire la excepţia netimbrării recursului, Înalta Curte reţine că, iniţial, cererea de recurs a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, dovada plăţii regăsindu-se la dosarul de recurs.

Fiind insuficient timbrată, prin adresa comunicată recurentei la 18 mai 2018, Înalta Curte i-a pus în vedere recurentei să mai achite o taxă de timbru în sumă de 100 RON, conform art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013, obligaţie căreia recurenta s-a conformat, depunând diferenţa de taxă judiciară de timbru solicitată, conform dovezii aflate la dosar.

Prin urmare, Înalta Curte va respinge excepţia netimbrării recursului.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Aşadar, legalitatea căilor de atac presupune că o hotărâre judecătorească este supusă căilor de atac prevăzute de lege, neputând fi folosite alte mijloace procedurale în scopul obţinerii reformării sau retractării unei hotărâri judecătoreşti.

Totodată, legalitatea căilor de atac este, în egală măsură, atât un principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, republicată, stipulând în sensul că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii, cât şi un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Cu referire la litigiul pendinte, Înalta Curte are în vedere faptul că acţiunea introductivă are ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei B. S.R.L. la cererea creditoarei A. S.A. pentru creanţe în sumă de 100.240,88 Eur şi 6.856,21 RON, fiind, aşadar, un litigiu guvernat de Legea nr. 85/2014.

Potrivit art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2014, una din principalele atribuţii ale judecătorului-sindic constă în pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei şi, după caz, de intrare în faliment, atât prin procedura generală, cât şi prin procedura simplificată.

Fiind o cerere de competenţa judecătorului sindic, acţiunea este guvernată inclusiv de dispoziţiile procedurale speciale ale Legii nr. 85/2014, astfel încât, vor fi avute în vedere dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2014, potrivit căruia, judecătorul-sindic pronunţă motivat hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei şi, după caz, de intrare în faliment, atât prin procedura generală, cât şi prin procedura simplificată, art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, potrivit căruia, "Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii şi pot fi atacate, separat, numai cu apel", precum şi cele prevăzute de art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, în conformitate cu care "Curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic. Hotărârile curţii de apel sunt definitive", în forma în vigoare de la data introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei B. S.R.L., respectiv, 17 martie 2017.

Totodată, potrivit art. 342 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, "dispoziţiile prezentei legi se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale C. proc. civ. şi ale C. civ.."

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate, rezultă că hotărârile pronunţate în cauzele prin care se solicită deschiderea procedurii insolvenţei sunt supuse numai apelului.

Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea 2/2013 cu referire la art. 483 alin. (2), teza finală, din C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile în primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Cum art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevede că hotărârile curţii de apel sunt definitive, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Nu în ultimul rând, instanţa supremă are în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive … orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs" şi că, în baza alin. (2) al aceluiaşi articol "hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării".

Reţinând, aşadar, incidenţa criteriului materiei, din coroborarea dispoziţiilor evocate, rezultă că decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă, fiind operant principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata A. S.A. prin întâmpinare şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 63/2018 din 5 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia netimbrării recursului, invocată de intimata A. S.A. prin întâmpinare.

Admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata A. S.A. prin întâmpinare.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 63/2018 din 5 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 septembrie 2020.