Insurer's appeal annulled as unstamped; assignment-based insurance award of USD 126,959.44 upheld

Şedinţa publică din data de 15 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 17 august 2016 sub nr. x/2016, reclamanta S.C. Antibiotice S.A. a solicitat obligarea pârâtei A. S.A. la plata sumei de 126.959.44 USD, reprezentând despăgubirea cuvenită în baza poliţei de asigurare nr. x/AIS din 22 aprilie 2015, în temeiul contractului de cesiune nr. x P din 24 aprilie 2015.

Prin sentinţa civilă nr. 1397/2016/CIV din 20 decembrie 2016, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. Antibiotice S.A. Iaşi, în contradictoriu cu pârâta Banca de Export - Import a României A. S.A., şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 126.959,44 USD, reprezentând despăgubiri conform poliţei de asigurare nr. x/AIS din 22 aprilie 2015.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta A. S.A.

Prin decizia civilă nr. 708/2017din 23 octombrie 2017, Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă a respins apelul declarat de pârâta A. S.A.

Împotriva deciziei civile nr. 708/2017din 23 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, a declarat recurs pârâta A. S.A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi casarea decizie atacate.

Prin rezoluţia aflată la dosar, s-a stabilit în sarcina recurentului-reclamant o taxă judiciară de timbru în cuantum de 4466,68 RON, în temeiul art. 24 alin. (1)şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Magistratul-asistent raportor a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, potrivit art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., învederând faptul că cererea de recurs este netimbrată.

Prin încheierea din 3 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, s-a dispus comunicarea raportului către părţi, cu menţiunea că acestea pot depune puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursului la 17 martie 2020, dată la care a fost admis în principiu recursul declarat de pârâta A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 708/2017 din 23 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, fiind prorogată discutarea excepţiei de netimbrare a căii de atac. Totodată, s-a constatat suspendată judecata de plin drept, în temeiul art. 42 alin. (6) din Capitolul V al Anexei nr. 1 cuprinse în Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020, cauza fiind ulterior repusă pe rol.

La termenul din 15 septembrie 2020, Înalta Curte a luat în examinare excepţia netimbrării recursului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, în raport cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., reţinând următoarele:

Instanţa a stabilit în sarcina recurentei-pârâte o taxă judiciară de timbru aferentă soluţionării recursului pendinte, în cuantum de 4.466,68 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, iar recurenta-pârâtă a fost înştiinţată cu privire la obligaţia de achitare a acesteia, potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, însă nu s-a conformat în acest sens. De asemenea, nici nu a folosit mijlocul procesual reglementat de art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, pentru a contesta această taxă judiciară de timbru.

Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează şi se plătesc anticipat, iar alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 stabileşte că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părţii i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.

Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta-pârâtă nu s-a conformat obligaţiei de timbrare, potrivit menţiunilor din adresă şi raport, acte ce i-au fost comunicate la 14 mai 2019, respectiv la 17 decembrie 2019, obligaţie asupra căreia, în virtutea dispoziţiilor art. 177 alin. (3) C. proc. civ., nu s-a conformat nici pentru termenul de judecată, de astăzi, 15 septembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 486 alin. (3) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de pârâta A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 708/2017 din 23 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 708/2017 din 23 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi,15 septembrie 2020.