Peremption of appeal: interruption by unadmitted request to resume proceedings and validity of citation after branch closure

Şedinţa publică din data de 29 iulie 2020

Analizând actele de la dosar şi decizia atacată, reţine următoarele:

Prin încheierea din 14.11.2018, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a suspendat, în temeiul art. 242 C. proc. civ., judecata recursului declarat de A. România S.A., împotriva deciziei civile nr. 222/22.06.2018, pronunţată de Tribunalul Vrancea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reţinând că recurenta nu a precizat cuantumul pretenţiilor, pentru a se stabili taxa judiciară de timbru.

La 15.04.2019, B. S.A. (fostă A. România S.A.) a formulat o cerere de redeschidere a judecăţii.

La termenul din 04.09.2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, constatând că recurenta nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite în sarcina sa, a reţinut că se impune menţinerea măsurii suspendării, a invocat, din oficiu, excepţia perimării şi, prin decizia civilă nr. 379/R/04.09.2019 a constatat perimat recursul.

Împotriva acestei decizii, B. S.A. a declarat recurs, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei curţii de apel, în vederea soluţionării pe fond a căii de atac exercitate.

În motivare, a susţinut, în esenţă, că în cauză nu se împlinise termenul de perimare de 6 luni, atât timp cât judecata a fost suspendată la 14.11.2018, iar cererea de repunere pe rol a fost depusă la 15.04.2019, înainte de împlinirea termenului sus-menţionat.

A mai arătat că la termenul la care s-a constatat perimarea nu a fost citată, în condiţiile în care A. România S.A. - Agenţia Focşani s-a desfiinţat la 10.05.2019, iar patrimoniul acesteia a fost preluat de B. S.A. - Sucursala Buzău, care nu a fost citată în cauză.

Intimaţii-reclamanţi au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea ca nefondat a recursului şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar şi, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părţilor, care au fost înştiinţate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport.

Prin încheierea din 17.06.2020, a fost admis în principiu recursul, stabilindu-se termen în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac.

Analizând decizia atacată prin prisma criticilor invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Chestiunea de drept supusă analizei vizează greşita aplicare a sancţiunii perimării, în condiţiile în care B. S.A. formulase o cerere de repunere pe rol în interiorul termenului de 6 luni reglementat de art. 416 C. proc. civ.

Perimarea reprezintă atât o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât şi o prezumţie de desistare determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea litigiului în intervalul de timp prevăzut de 6 luni.

Cerinţele prevăzute de lege pentru a interveni sancţiunea perimării decurg din conţinutul art. 416 C. proc. civ., fiind necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, ce nu a acţionat în scopul reluării judecăţii, deşi avea posibilitatea să o facă.

În cauza de faţă, suspendarea judecăţii recursului a fost pricinuită de neîndeplinirea de către recurentă a obligaţiilor impuse de instanţă cu privire la indicarea cuantumului pretenţiilor contestate în recurs, în vederea calculării taxei judiciare de timbru, conduită ce a avut ca urmare împiedicarea desfăşurării normale a procesului, măsura fiind luată prin încheierea din 14.11.2018, în baza art. 242 C. proc. civ., dată de la care începe să curgă termenul de perimare.

Cu privire la cursul perimării, dispoziţiile art. 417 C. proc. civ. prevăd întreruperea acestuia prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Sub acest aspect, recurenta susţine că cererea sa de repunere pe rol a cauzei, înregistrată la dosar la 15.04.2019, a fost formulată în interiorul termenului de 6 luni prevăzut de legiuitor, astfel că în mod eronat s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 416 şi art. 420 C. proc. civ., referitoare la perimare.

Din actele existente la dosar reiese că în cauză recurenta nu a efectuat vreun act de procedură apt să releve ieşirea sa din pasivitate anterior împlinirii termenului de perimare.

Iar formularea cererii de repunere pe rol nu este aptă per se să întrerupă cursul perimării, fiind necesar ca pentru producerea efectului întreruptiv aceasta să fi fost admisă.

Considerentele expuse în practicaua deciziei atacată nu relevă că cererea recurentei de repunere pe rol a cauzei ar fi fost admisă.

Prin urmare, în condiţiile în care, de la data ultimului act de procedură, 14.11.2018, când judecata a fost suspendată, cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni, din motive imputabile recurentei care nu şi-a îndeplinit obligaţiile impuse de către instanţă, în mod corect curtea de apel a constatat că a intervenit perimarea.

Aşadar, decizia atacată reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente în materie, fiind nefondate criticile recurentei sub acest aspect.

De asemenea, nefondată este şi critica referitoare la lipsa de procedură cu intimata A. România S.A. - Agenţia Focşani, în argumentarea căreia recurenta a susţinut că agenţia din Focşani fusese desfiinţată, patrimoniul ei fiind preluat de sucursala din Buzău, care nu a fost citată.

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că era în sarcina părţii obligaţia de a înştiinţa instanţa despre schimbarea sediului, iar în cazul în care nu a făcut o astfel de înştiinţare, procedura de citare este valabil îndeplinită, potrivit art. 172 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 379/R/04.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Cererea intimaţilor-reclamanţi privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca neîntemeiată, având în vedere lipsa dovezilor privind efectuarea acestor cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 379/R/04.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Respinge cererea intimaţilor de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 iulie 2020.