Insurance appeal inadmissible; moral-damage claimants ordered to pay 5,000 RON costs

Şedinţa publică din data de 15 iulie 2020

Asupra recursului de faţă, constată şi reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la 18 ianuarie 2019 pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. de dosar x/2019, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., prin reprezentant C. S.R.L. şi cu intervenientul forţat D., obligarea pârâtei, prin reprezentantul de despăgubiri, la plata sumei de 50.000 euro, în echivalent în RON la cursul B.N.R. din data plăţii efective, reprezentând daune morale, la plata de penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, începând cu data introducerii cererii şi până la data plăţii efective a debitului principal, aplicate la debitul principal, precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

Prin cererea înregistrată la 18 ianuarie 2019 pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. de dosar x/2019, reclamantul E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., prin reprezentant C. S.R.L. şi cu intervenientul forţat D., obligarea pârâtei, prin reprezentantul de despăgubiri, la plata sumei de 80.000 euro, în echivalent în RON la cursul B.N.R. din data plăţii efective, reprezentând daune morale, la plata de penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, începând cu data introducerii cererii şi până la data plăţii efective a debitului principal, aplicate la debitul principal, precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

Prin cererea înregistrată la 18 ianuarie 2019 pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. de dosar x/2019, reclamanta F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., prin reprezentant C. S.R.L. şi cu intervenientul forţat D., obligarea pârâtei, prin reprezentantul de despăgubiri, la plata sumei de 80.000 euro, în echivalent în RON la cursul B.N.R. din data plăţii efective, reprezentând daune morale, la plata de penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, începând cu data introducerii cererii şi până la data plăţii efective a debitului principal, aplicate la debitul principal, precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

Prin cererea înregistrată la 23 ianuarie 2019 pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. de dosar x/2019, reclamanta G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., prin reprezentant C. S.R.L. şi cu intervenientul forţat D., obligarea pârâtei, prin reprezentantul de despăgubiri, la plata sumei de 85.000 euro, în echivalent în RON la cursul B.N.R. din data plăţii efective, reprezentând daune morale; penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, începând cu data introducerii cererii şi până la data plăţii efective a debitului principal, aplicate la debitul principal, precum şi cheltuielile de judecată ocazionate de prezenta cauză.

Prin încheierea din 10 aprilie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, instanţa a dispus conexarea cauzei la dosarul nr. x/2019.

Prin încheierea din 15 aprilie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, instanţa a admis excepţia conexităţii şi a dispus conexarea cauzei la dosarul nr. x/2019.

Prin încheierea din 24 aprilie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, instanţa a dispus conexarea cauzei la dosarul nr. x/2019.

Prin sentinţa nr. 175 din 3 iulie 2019, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2019 s-au respins cererile conexate, formulate de reclamanţii A., E., F. şi G. în contradictoriu cu pârâta B., prin reprezentant C. S.R.L. şi cu intervenientul D..

Împotriva acestei sentinţe, reclamanţii au declarat apel.

Prin decizia nr. 874 din 20 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţii A., E., F. şi G. împotriva sentinţei nr. 175 din 3 iulie 2019, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B., prin reprezentant C. S.R.L. şi cu intimatul-intervenient D..

Împotriva acestei decizii, reclamanţii, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., au declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În dezvoltarea criticilor formulate, subsumat motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă G. a susţinut că înţelege să critice hotărârea instanţei de apel sub aspectul concluziilor eronate, contrare stării de fapt şi textelor de lege de referinţă, arătând că este sora decedatului H., conform actelor de stare civilă depuse în probaţiune, iar relaţia cu fratele său a fost una extrem de strânsă şi bazată pe afecţiune şi suport reciproc.

Recurenta-reclamantă a arătat că a fost prejudiciată moral prin decesul fratelui său şi că, în conformitate cu dispoziţiile art. 1.381 alin. (1) C. civ., este persoană îndreptăţită la reparaţia prejudiciului de afectaţiune produs prin decesul fratelui său, forma de reparaţie, conform dispoziţiilor art. 1.386 C. civ., fiind de despăgubire în echivalent.

De asemenea, recurenta-reclamantă a menţionat că sunt întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 1.391 alin. (2) C. civ. pentru a avea capacitate şi calitate de persoană îndreptăţită la despăgubire.

Recurenţii-reclamanţi A., E., F. au arătat că înţeleg să critice motivarea comună a instanţei de apel, concluziile şi aprecierea eronată a probelor administrate cu încălcarea dispoziţiilor art. 1.391 alin. (2) C. civ.

În ceea ce priveşte probele administrate, recurenţii-reclamanţi au arătat că înţeleg să critice soluţia instanţei raportat la depoziţiile martorilor.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-pârâte la 5 februarie 2020 şi intimatului-intervenient la 6 februarie 2020, aşa cum atestă dovezile de înmânare aflate la dosarul de recurs.

Intimata-pârâtă, prin întâmpinarea depusă la dosar la 11 februarie 2020, aflată la dosar, a invocat excepţia nulităţii recursului, arătând că dezvoltarea motivelor de recurs invocate de către recurenţii-reclamanţi nu se încadrează în cele prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.. Pe fondul recursului, intimata-pârâtă a solicitat respingerea căii de atac şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

La 17 februarie 2020, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosar, întâmpinarea a fost comunicată recurenţilor la sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură, respectiv la cabinet de avocat; recurenţii nu au formulat răspuns la întâmpinare.

Analizând cu prioritate, potrivit art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, care primează în faţa excepţiei nulităţii întrucât vizează principiul legalităţii căilor de atac, Înalta Curte o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ. în art. 457.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Aşadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererilor de chemare în judecată deduse judecăţii, (respectiv 18 ianuarie 2019 şi 23 ianuarie 2019), legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce priveşte anumite categorii de litigii, printre care se regăsite şi cele din asigurări.

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunţare, în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a Cod procedură va respinge ca inadmisibil recursul.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., îi va obliga pe recurenţii-reclamanţi la plata către intimata-pârâtă a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-reclamanţi G., A., E. şi F. împotriva deciziei nr. 874 din 20 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Obligă recurenţii-reclamanţi la plata către intimata-pârâtă a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 iulie 2020.