Inadmissibility of cassation appeal in labor disputes due to statutory exclusion of final decisions

Şedinţa publică din data de 15 iulie 2020

Asupra recursului de faţă, constată şi reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019 la 4 aprilie 2019, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimaţii Spitalul Municipal de Urgenţă "Elena Beldiman", B., C., D. şi E., a solicitat instanţei anularea dispoziţiei nr. 584 din 29 martie 2019 şi restabilirea situaţiei anterioare emiterii acestei dispoziţii, luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru respectarea demnităţii în muncă şi încetarea hărţuirii morale de către farmacista şefă C. şi angajatele ce activează în cadrul biroului F.., obligarea Spitalului Municipal de Urgenţă "Elena Beldiman" la plata de daune morale în cuantum de 9.000 RON şi de daune cominatorii de 300 RON pentru fiecare zi de întârziere, de la data pronunţării hotărârii şi până la punerea ei în executare.

Prin sentinţa civilă nr. 561 din 13 iunie 2019, Tribunalul Vaslui, secţia Civilă a luat act de renunţarea la judecată a contestatoarei, în contradictoriu cu intimatele B., C., D. şi E..

A obligat contestatoarea să achite intimatelor C. şi D. suma de 750 RON pentru fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.

A admis în parte contestaţia formulată de contestatoare în contradictoriu cu intimatul Spitalul Municipal de Urgenţă "Elena Beldiman" şi, în consecinţă, a anulat dispoziţia nr. 584 emisă de intimat la 29 martie 2019 privind modificarea unilaterală a contractului individual de muncă; l-a obligat pe intimat la daune cominatorii de 300 RON pentru fiecare zi de întârziere, de la data pronunţării hotărârii şi până la punerea ei în executare; a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea intimatului la plata sumei de 9.000 RON, cu titlu de daune morale.

Prin sentinţa civilă nr. 791 din 5 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 406 C. proc. civ. Tribunalul Vaslui, secţia Civilă a constatat că reclamanta a renunţat la cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Municipal de Urgenţă "Elena Beldiman" Bârlad.

Împotriva sentinţei civile nr. 561 din 13 iunie 2019 contestatoarea şi intimatul Spitalul Municipal de Urgenţă "Elena Beldiman" au declarat apeluri.

Prin decizia civilă nr. 585 din 15 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a fost admis apelul declarat de contestatoarea A. împotriva sentinţei civile nr. 561 din 13 iunie 2019, pronunţată de Tribunalul Vaslui, secţia Civilă, care a fost modificată în parte.

A fost obligat intimatul Spitalul Municipal de Urgenţă "Elena Beldiman" la plata către apelanta-contestatoare a sumei de 4.500 RON, cu titlu de daune morale.

Au fost păstrate celelalte dispoziţii din sentinţa civilă apelată.

A fost respins ca nefondat apelul declarat de intimatul Spitalul Municipal de Urgenţă "Elena Beldiman" împotriva aceleiaşi sentinţe.

A fost obligat apelantul-intimat Spitalul Municipal de Urgenţă "Elena Beldiman" să plătească apelantei-contestatoare suma de 210 RON, cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii, contestatoarea, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ., a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii atacate în ceea ce priveşte menţinerea în sarcina sa a obligaţiei de plată a cheltuielilor de judecată astfel cum s-a dispus prin hotărârea primei instanţe.

În susţinerea motivelor, de recurs recurenta a arătat că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea art. 7 alin. (2), a art. 8 şi a art. 14 alin. (5) C. proc. civ. referitoare la legalitate, la egalitatea părţilor, dar şi la contradictorialitate, ca principii fundamentale ale procesului civil.

Recurenta a arătat că instanţa învestită cu soluţionarea cauzei nu s-a asigurat că se îndeplineşte procedura legală privind respectarea drepturilor procesuale ce-i reveneau în calitate de apelantă şi că părţile adverse nu au fost prezente la apel, acest fapt echivalând cu o veritabilă renunţare la judecată şi o renunţare la dreptul câştigat în primă instanţă.

A menţionat, totodată, că instanţa învestită a ales să împiedice expunerea susţinerilor sale ce motivau cererea principală, neargumentând în drept conduita aleasă.

Recurenta a arătat că, raportat la principiul egalităţii, consacrat în Constituţia României şi în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, justiţia se aplică în mod unic, imparţial şi nediscriminatoriu pentru toţi oamenii şi că decizia de a-şi asigura singură apărarea în faţa instanţelor de judecată, ca urmare a dificultăţilor financiare, a fost în detrimentul său.

A invocat, de asemenea, recurenta că instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât nu şi-a întemeiat raţionamentul logico-juridic cu raportare la probele administrate în cauză, reţinând în mod eronat situaţia de fapt şi expunând în motivarea hotărârii că cererea sa de renunţare la judecată ar fi fost formulată ca urmare a întâmpinărilor depuse de pârâte.

Alte critici invocate de către recurentă vizează faptul că, ulterior închiderii dezbaterilor, a fost depusă la dosar dovada împuternicirii avocaţiale, că s-au încălcat dispoziţiile art. 582 C. proc. civ., precum şi dreptul de dispoziţie al părţii, intervenind art. 175 alin. (1) C. proc. civ. privind nulitatea actelor de procedură civilă.

În susţinerea motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a arătat că hotărârea recurată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, contravenind soluţiei pronunţate în decizia dată în interesul legii privitoare la criticile ce vizează exclusiv cuantumul şi modul de acordare a cheltuielilor de judecată.

Cu privire la incidenţa motivului de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., recurenta a argumentat că instanţa a dat mai mult decât s-a cerut, întrucât partea adversă nu a avut nicio solicitare în apel.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatului Spitalul Municipal de Urgenţă "Elena Beldiman" la 9 ianuarie 2020 şi intimatelor-pârâte C. şi D. la 20 februarie 2020, aşa cum atestă dovezile de înmânare aflate la dosarul de recurs.

Intimatele-pârâte C. şi D., prin întâmpinarea depusă la dosar la 28 ianuarie 2020, aflată la dosar, au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.

La 10 februarie 2020, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosar, întâmpinarea a fost comunicată recurentei; aceasta a formulat răspuns la întâmpinare.

Analizând recursul, Înalta Curte reţine că excepţia invocată de către intimatele-pârâte este întemeiată pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ. în art. 457.

În cauză, recursul are ca obiect decizia civilă nr. 585 din 15 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale într-un conflict de muncă.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (…) conflictele de muncă şi de asigurări sociale (…)".

În raport cu dispoziţiile legale enunţate, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 585 din 15 octombrie 2019 a Curţii de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, împotriva căreia a fost declarat prezentul recurs, era definitivă de la pronunţare, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

Prin urmare, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 585 din 15 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 iulie 2020.