Withdrawal of judicial claim in appellate proceedings: annulment of lower judgments under Civil Procedure Code Art. 406

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2020

Deliberând asupra cererii de renunţare la judecată, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, la 18.05.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. a solicitat instanţei:

- constatarea caracterul abuziv al clauzelor privind dobânda de la art. 3 lit. a) şi art. 3 lit. d) din Contractul de Credit nr. x/01.07.2008 încheiat între reclamant şi C. S.A. şi anularea sau înlăturarea acestora din contract;

- constatarea/stabilizarea unei dobânzi al cărui calcul să se raporteze la Euribor la 3 luni + 5,77 puncte procentuale/an, aplicabilă între perioada încheierii contractului şi data încheierii Actului Adiţional nr. 3/31.03.2015;

- constatarea caracterului abuziv al clauzelor de la art. 5 lit. a) - comisionul de aranjament şi art. 5 lit. c) - comisionul de gestiune din Contractul de credit, precum şi art. 3.4 şi 3.9 din Secţiunea de Condiţii generale ale Convenţiei şi anularea/înlăturarea acestora din Contract;

- constatarea caracterului abuziv al clauzelor de la art. 5 lit. a) - comision de acordare şi art. 5 lit. d) - comision de administrare garanţii din Actul adiţional nr. x la Contractul de credit, încheiat la 29.07.2009 cu C. S.A. şi anularea sau înlăturarea acestora din actul adiţional;

- în subsidiar, constatarea faptului că, în mod abuziv, C. S.A. a refuzat revizuirea dobânzii şi obligarea pârâtei B. S.A. să recalculeze dobânda aferentă, în conformitate cu art. 3 lit. d) din Contract privind revizuirea ratei dobânzii curente în cazul intervenirii unor schimbări semnificative pe piaţa monetară, dobânda corectă urmând a fi determinată după formula Euribor la 3 luni + 5,77 puncte procentuale/an, aplicabilă pentru perioada dintre data încheierii Contractului şi data încheierii Actului Adiţional nr. 3/31.03.2015;

- obligarea pârâtei la emiterea noilor grafice de rambursare a creditului, pentru dobânda Euribor la 3 luni + 5,77 puncte procentuale/an şi cu eliminarea comisioanelor de aranjament şi de gestiune din contract, respectiv comisionul de acordare şi comisionul de administrare garanţii din Actul adiţional nr. x din 29.07.2009;

- obligarea pârâtei la restituirea diferenţei dintre cuantumul sumelor efectiv plătite de reclamant în baza Contractului şi cuantumul sumelor efectiv datorate conform capetelor de cerere nr. x, după caz, diferenţă la care să se adauge şi dobânda legală calculată de la momentul efectuării fiecărei plăţi nedatorate şi până la data restituirii efective;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

La data 30 decembrie 2015, C. S.A. a fost preluată de B. S.A. (fuziune prin absorbţie), care a preluat toate drepturile şi obligaţiile contractuale ale C. S.A., inclusiv obligaţiile şi răspunderea aferentă, subrogându-se în calitate de creditor în toate contractele de creditare.

Prin sentinţa civilă nr. 622/PI din 12 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A.

La 27 iulie 2018, reclamantul A. a formulat cerere de completare a sentinţei civile nr. 622/PI din 12 iunie 2018 pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, solicitând instanţei să se pronunţe asupra capetelor de cerere, respectiv:

- capetele de cerere nr. x din acţiunea introductivă privind comisioanele, coroborate cu completarea de acţiune din 3 octombrie 2017;

- capătul de cerere subsidiar nr. 5 privind refuzul băncii de a revizui dobânda, coroborat şi cu completarea de acţiune din 3 octombrie 2017, privit strict prin prisma obligaţiei băncii de respectare a clauzelor contractuale;

- de soluţia asupra capetelor de cerere menţionate mai sus se leagă şi soluţia asupra capetelor de cerere nr. 6-8.

În drept, au fost invocate prevederile art. 444 din C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 849/PI din 18 septembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă a fost respinsă cererea de completare a sentinţei civile nr. 622/PI din 12 iunie 2018, pronunţată de Tribunalului Timiş, în dosarul nr. x/2017, formulată de reclamantul A..

Împotriva sentinţelor civile nr. 622 din 12 iunie 2018 şi nr. 849/PI din 18 septembrie 2018, pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă a declarat apel reclamantul A..

Prin decizia civilă nr. 839/A din 11 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de reclamantul A. împotriva sentinţelor civile nr. 622 din 12 iunie 2018 şi nr. 849/PI din 18 septembrie 2018 pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 839/A din 11 decembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă a declarat recurs reclamantul A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi casarea deciziei atacate.

Intimata-pârâtă B. S.A., prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului reclamantului A., relevând legalitatea deciziei recurate din perspectiva criticilor formulate.

Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul-reclamant A. a învederat că întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă este doar o apărare formală, care nu răspunde concret şi punctual criticilor aduse deciziei atacate.

Prin încheierea din 1 octombrie 2019 Înalta Curte a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 28 ianuarie 2020 a admis în principiu recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 839/A din 11 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

Prin încheierea din 17 martie 2020 Înalta Curte a constatat că judecata este suspendată de plin drept, în temeiul art. 42 alin. (6) din Capitolul V al Anexei nr. 1 cuprinse în Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020.

Potrivit rezoluţiei existente la dosar, s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la data de 23 iunie 2020, când a fost pronunţată prezenta hotărâre.

Prin adresa înregistrată la dosarul cauzei la data de 18 iunie 2020, intimata B. S.A. a depus declaraţia autentificată de SPN D. sub nr. x/21.05.2020, prin care recurentul A. a renunţat la toate litigiile de pe rolul instanţelor de judecată avute cu B. S.A. şi a oricăror pretenţii, inclusiv la judecata prezentului litigiu, ca urmare a unei tranzacţii încheiate între părţi.

Intimata a solicitat să se ia act de renunţarea la judecata prezentului litigiu.

Prin declaraţia autentificată de SPN D. sub nr. x/21.05.2020, se face precizarea că această declaraţie constituie, totodată, o cerere scrisă de renunţare la judecată şi la pretenţii în dosarele nr. x/2017, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nr. 33151/325/2017 al Judecătoriei Timişoara, nr. 123/59/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cerere formulată în temeiul art. 406 şi 246 din C. proc. civ.

Examinând cu prioritate cererea de renunţare la judecata cererii de chemare în judecată, formulată de recurentul-reclamant E., Înalta Curte reţine următoarele:

Conform art. 406 alin. (1) C. proc. civ., "reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă", iar conform art. 406 alin. (2) din acelaşi act normativ, "cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială".

Potrivit art. 406 alin. (4) C. proc. civ., "dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa va acorda pârâtului un termen până la care să îşi exprime poziţia faţă de cererea de renunţare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunţare".

Totodată, conform art. 406 alin. (5) C. proc. civ., "când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză".

Conform art. 405 alin. (6) teza a doua C. proc. civ., "când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă."

În aplicarea acestor texte de lege, instanţa supremă constată că intimata a depus la dosar cerere de renunţare la judecata cererii de chemare în judecată, formulată de recurent în cadrul declaraţiei autentificate de SPN D. sub nr. x/21.05.2020, prin care reclamantul a solicitat instanţei de recurs să ia act de renunţarea la judecată şi în dosarul nr. x/2017 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Aşadar, renunţarea la judecata cererii de chemare în judecată a fost făcută personal de către recurentul-reclamant A., sub forma unei cereri scrise şi înaintată instanţei supreme de către intimata B. S.A., care a solicitat să se ia act de această cerere de renunţare.

Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecată reprezintă o desistare, act de dispoziţie al părţii care nu este supus cenzurii Înaltei Curţi, în virtutea principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.

Constatând că recurentul-reclamant a declarat prin înscris autentic, expres, că renunţă la judecata cererii de chemare în judecată potrivit art. 406 C. proc. civ., faţă de manifestarea de voinţă a acestuia Înalta Curte, cu respectarea principiului disponibilităţii părţilor în procesul civil, instituit de prevederile art. 9 din C. proc. civ., constată că nu se mai impune examinarea motivelor de recurs.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 406 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 839/A din 11 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, va anula decizia instanţei de apel precum şi sentinţa civilă nr. 622 din 12 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă în cadrul aceluiaşi dosar şi va lua act de renunţarea reclamantului la judecata acţiunii.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 839/A din 11 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

Anulează decizia recurată şi sentinţa civilă nr. 622 din 12 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă.

Ia act de renunţarea reclamantului la judecata acţiunii.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 iunie 2020.