Father's child support reduction claim assigned to Slatina court under minor's exclusive domicile jurisdiction.

Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2021

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina în data de 24 octombrie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., reprezentant legal pentru C., şi D., a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună reducerea şi sistarea pensiei de întreţinere la care a fost obligat prin sentinţa civilă nr. 5801 din data de 12 iunie 2014 pronunţată în dosarul nr. x/2013, în favoarea minorei C., şi a fiului său D., devenit între timp major.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1411 din data de 16 martie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Slatina a admis excepţia necompetenţei teritoriale absolute, invocată în cauză din oficiu, la termenul din 2 martie 2020, şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Pentru a hotărî astfel, în esenţă, a reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 5801 din data de 12 iunie 2014 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. x/2013, s-a dispus ca autoritatea părintească faţă de minorii D. şi C. să fie exercitată în comun de ambii părinţi, reclamantul din prezentul proces şi B., cu stabilirea domiciliului minorilor la mamă, aceasta, conform copiei cărţii de identitate de la dosar, având domiciliul pe raza oraşului Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt.

Totodată, a constatat că, pârâtul D. are domiciliul pe raza satului Brăneşti, judeţul Ilfov, iar minora C. are domiciliul la mama acesteia, B..

Raportat la dispoziţiile art. 106 C. civ., a reţinut că, în prezentul litigiu, sunt incidente regulile ce guvernează materia autorităţii părinteşti şi a obligaţiei de întreţinere, fiind, astfel, atrasă aplicabilitatea art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită şi care au caracter de normă specială în raport cu dispoziţiile art. 107 C. proc. civ.

Prin urmare, constatând că, la data introducerii acţiunii, minora C. locuia cu mama sa în circumscripţia teritorială a altei instanţe, respectiv Drăgăneşti-Olt, unde îşi are domiciliul persoana ocrotită cu privire la care se solicită luarea măsurilor ce fac obiectul pricinii, iar celălalt copil pârât, devenit major, D., are domiciliul într-o localitate de pe raza altei instanţe decât cea învestită de reclamant, a apreciat că în acest caz competenţa de soluţionare a cauzei aparţine unei alte instanţe, respectiv Judecătoriei Cornetu, judeţul Ilfov, conform H.G. nr. 337/1993.

Totodată, instanţa a reţinut că dispoziţiile legale avute în vedere stabilesc o competenţă materială alternativă în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află domiciliul sau instanţa în circumscripţia căreia se află reşedinţa minorului, însă noţiunile de domiciliu sau de reşedinţă ale minorului, astfel cum sunt reglementate de dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., trebuie interpretate prin prisma raţiunii pe care legiuitorul a avut-o în vedere în această materie, prin stabilirea unor norme de competenţă teritoriale derogatorii de la dreptul comun, în acord cu principiul ocrotirii interesului superior al minorului, care guvernează această materie.

Ca atare, a arătat că, pentru o administrare cât mai eficientă şi facilă a probelor, se impune ca, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă a minorului din cuprinsul acestor dispoziţii să se interpreteze în sensul de locuinţă efectivă a minorului, respectiv domiciliul acestuia de fapt.

Judecătoria Slatina a mai reţinut şi că, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 din acelaşi act normativ, mai este competentă instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligaţia de întreţinere, inclusiv cele privind alocaţiile de stat pentru copii, iar aceste dispoziţii legale se aplică în cazul în care se solicită acordarea pensiei de întreţinere ori majorarea acesteia, nu şi atunci când debitorul obligaţiei de întreţinere pretinde reducerea sau sistarea pensiei, cum este vorba în prezentul proces, unde se solicită sistarea pensiei pentru băiat şi reducerea pentru fată.

De asemenea, a avut în vedere şi dispoziţiile art. 112 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia; în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

A arătat că art. 114 alin. (1) C. proc. civ. reglementează o competenţă teritorială exclusivă, în sensul că, dacă prin norme speciale nu se prevede expres altfel, cererile anume prevăzute de acest articol sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Totodată, a reţinut că în sfera de aplicare a acestor dispoziţii nu intră cererile prevăzute de art. 113 alin. (1) pct. 1 şi 2 C. proc. civ., dar numai atunci când sunt promovate de creditor, nu şi de debitorul obligaţiei de întreţinere, cum este speţa dedusă judecăţii, aşa încât, a apreciat că este în interesul reclamantului ca prezenta cerere să fie soluţionată de o instanţă mai apropiată de domiciliul acestuia, faţă de instanţa care ar fi competentă raportat la domiciliul minorei C., sens în care a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Cornetu.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Cornetu, prin sentinţa civilă nr. 881 din data de 24 august 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată prin întâmpinare de B., reprezentant legal al minorei pârâte C., apreciind că în cauză competenţa de soluţionare aparţine Judecătoriei Slatina, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Judecătoria Cornetul, în esenţă, a dat eficienţă dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., reţinând şi că, în speţă nu sunt aplicabile prevederile art. 113 alin. (1) pct. 2 din acelaşi act normativ.

Totodată, a avut în vedere şi cele reglementate de art. 92 alin. (4) C. civ., potrivit căruia:

"Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul dintre părinţii săi îl reprezintă ori în cazul în care se află sub tutelă, precum şi domiciliul persoanei puse sub interdicţie judecătorească este la reprezentantul legal".

A constatat că, prin sentinţa civilă cu nr. 5801 din data de 12 iunie 2014, pronunţată de Judecătoria Slatina, printre altele, s-a dispus stabilirea locuinţei minorilor C. şi D. la domiciliul mamei şi obligarea tatălui la plata unei pensii lunare de întreţinere în cotă procentuală de 1/8 pentru fiecare minor, din salariul minim pe economie.

Cu privire la domiciliile pârâţilor, a reţinut că, din carte de identitate a pârâtei B., reiese faptul că aceasta domiciliază în municipiul Slatina, judeţul Olt, iar pârâtul A., devenit între timp major, potrivit susţinerilor reclamantului, are domiciliul legal conform cărţii de identitate în sat. Brăneşti, judeţul Ilfov, însă, în fapt, acesta are un alt domiciliu, în prezent în Bucureşti.

Prin urmare, având în vedere faptul că domiciliul pârâtei B., reprezentantul minorei C., este în municipiul Slatina, judeţul Olt, a apreciat că Judecătoria Slatina este competentă să soluţioneze prezenta cerere.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Slatina şi Judecătoria Cornetu şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la domiciliul reprezentantului minorei C..

Astfel, ambele judecătorii au reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 5801 din data de 12 iunie 2014 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. x/2013, domiciliul minorei a fost stabilit la mama B., însă, Judecătoria Slatina a arătat că mama are domiciliul în Drăgăneşti-Olt, în timp ce Judecătoria Cornetu a constatat că B. domiciliază în oraşul Slatina.

În speţă, prin demersul judiciar cu care a învestit instanţa de judecată, reclamantul a solicitat reducerea şi sistarea pensiei de întreţinere la care a fost obligat prin sentinţa civilă nr. 5801 din data de 12 iunie 2014, pronunţată în dosarul nr. x/2013, în favoarea minorei C., respectiv a fiului său D..

Ca atare, situaţia juridică invocată prin acţiunea introductivă determină incidenţa regulilor în materia măsurilor privind ocrotirea minorului.

Dispoziţiile art. 106 alin. (1) C. civ. prevăd că ocrotirea minorului se realizează prin părinţi, iar, potrivit art. 107 C. civ., procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii

De asemenea, conform dispoziţiilor art. 486 C. civ., ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă este cea care hotărăşte, potrivit interesului superior al copilului.

Coroborând dispoziţiile legale evocate, reiese că o atare cerere, având ca obiect reducere şi sistare pensie de întreţinere, este o cerere privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, care se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, aşa cum au reţinut şi cele două instanţe între care s-a ivit prezentul conflict negativ de competenţă.

Astfel, potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ.:

"Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită", această normă specială instituind o competenţă teritorială exclusivă.

În cauză, domiciliul minorei C. a fost stabilit la mama sa, prin sentinţa civilă cu nr. 5801 din data de 12 iunie 2014, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. x/2013, iar domiciliul acesteia din urmă se află în Slatina, judeţul Olt, astfel cum rezultă din întâmpinarea de la dosarul Judecătoriei Cornetu, precum şi din cartea de identitate a acesteia, aflată în copie la dosarul Judecătoriei Slatina.

Prin urmare, cum din actele dosarului rezultă că domiciliul persoanei ocrotite, minora C., este la mama sa B., respectiv în oraşul Slatina, raportat la dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Slatina, învestită de reclamant, este competentă să soluţioneze pricina.

Faţă de această împrejurare, în temeiul art. 135 alin. (1) raportat la art. 114 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, în urmează să stabilească competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, instanţă în circumscripţia căreia se află domiciliul persoanei ocrotite, minora C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 ianuarie 2021.