Reduction of rural teacher isolation allowance via government ordinance within statutory limits and absence of acquired rights

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 15 mai 2002, la Tribunalul Dolj, reclamanta T.D. a chemat în judecată Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Județean Dolj și Școala Scăești, solicitând obligarea primului pârât, să-i plătească drepturile bănești reprezentând indemnizația de 40% acordată cadrelor didactice calificate, în baza H.G. nr. 769/1998 și art. 49 alin. (2) din Legea nr. 128/1997.

În motivarea acțiunii, reclamanta arată că este cadru didactic calificat la Școala generală Scăiești, că până la data de 28 februarie 2002 a beneficiat de indemnizația de 40% din salariul de bază și că prin H.G. nr. 167/2002, acest spor a fost diminuat, reclamanta primind numai 5%, ceea ce este nelegal.

Acțiunea a fost respinsă, prin sentința nr. 661 din 5 iunie 2002, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și litigii de muncă.

Împotriva sentinței a declarat recurs, R.C., ca reprezentant al reclamantei, în calitate de membru al Uniunii Sindicatelor Independente din Învățământ Dolj, susținând că Ministerul Educației și Cercetării a defavorizat județul Dolj, în ce privește acordarea sporului de izolare, în comparație cu alte județe.

Curtea de Apel Craiova, secția litigii de muncă, prin decizia nr. 1968 din 4 octombrie 2002, a admis recursul, a casat sentința recurată și a trimis cauza, spre soluționare, în primă instanță, la secția de contencios administrativ a Curții de Apel Craiova, reținând că reclamanta a înțeles să conteste H.G. nr. 167/2002 și actele premergătoare acesteia.

Secția contencios administrativ a pronunțat sentința nr. 548 din 12 decembrie 2002, prin care a respins acțiunea, ca nefondată, părți fiind reclamanta și pârâții Ministerul Educației și Cercetării, Inspectoratul Școlar Județean Dolj, Consiliul Județean Dolj, Guvernul României și Școala Scăești.

Instanța reține că prin H.G. nr. 167/2002, s-a abrogat H.G. nr. 769/1998 și s-a aprobat o altă diferențiere, pe zone geografice și localități, a indemnizației pentru cadrele didactice din zonele ce intră în sfera de cuprindere a art. 49 alin. (2) din Legea nr. 128/1997.

Mai reține că nu se poate avea în vedere crearea unui regim discriminatoriu între diferite zone geografice, pentru că însăși legea dă dreptul la acordarea procentelor diferențiate, în funcție de zona geografică sau de gradul de izolare, H.G. nr. 167/2002 fiind dată în limitele și cu aplicarea Legii nr. 128/1997 și nu încalcă drepturile câștigate.

Uniunea Sindicatelor Independente din Învățământ Dolj, prin președinte R.C., a promovat recurs împotriva ultimei sentințe, considerând că este nelegală și netemeinică.

Susține că H.G. nr. 167/2002 este discriminatorie, prin stabilirea procentului de 5 - 12%, față de procentul de 5 - 80% stabilit prin Legea nr. 128/1997 și prin alocarea unor fonduri salariale mai mari și nu a unor procente mai mari pentru alte județe, în baza acelorași criterii și a unor condiții similare.

Susține și că astfel, se aduce atingere drepturilor deja câștigate și nu se stimulează cadrele didactice calificate, de a se stabili în zone mai puțin atractive.

Recursul este nefondat.

Prin art. 49 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, s-a prevăzut acordarea unei indemnizații cuprinsă între 5 - 80% din salariul de bază al funcției îndeplinite, pentru personalul didactic calificat, care are domiciliul sau reședința în mediul rural sau în localități izolate, în raport cu zona geografică respectivă, urmând ca diferențierea pe zone și localități să se facă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.

În baza acestor dispoziții legale, s-a emis H.G. nr. 769/1998, prin care s-au stabilit criteriile de acordare a acestei indemnizații și procentele ce se atribuie pe zone și localități.

Așa cum corect susține intimatul Ministerul Educației și Cercetării, între timp au intervenit modificări în evoluția unor localități, din punct de vedere economic și social, ceea ce a impus ca ministerul să propună Guvernului, stabilirea unor procente în raport cu noile realități, pe zone, de la I, la XIII, iar prin H.G. nr. 167/2002, localitățile din județul Dolj au fost încadrate între zona X și zona XIII, cu procente între 12 și 5%.

În acest fel s-a făcut o repartizare mai echitabilă a indemnizației prevăzută de Legea nr. 128/1997, tot între procentele de 5 - 80% din salariul de bază al funcției îndeplinite, ținându-se cont de modificările intervenite între timp în evoluția diverselor localități din țară.

Nu s-a făcut dovada că prin noua hotărâre s-ar fi defavorizat județul Dolj, față de alte județe sau că ar fi fost alocate fonduri mai mari altor județe, în baza acelorași criterii și condiții, prin hotărâre urmărindu-se acordarea procentului de indemnizație, în funcție de situațiile existente în momentul de față în diverse zone și localități, pentru o repartizare cât mai echitabilă a fondurilor alocate în acest sens.

În acest fel s-au diminuat sumele alocate pentru unele zone sau localități, dar în același timp s-au majorat pentru altele, însă s-au menținut limitele stabilite de Legea nr. 128/1997, respectiv între 5 - 80% din salariul de bază al funcției îndeplinite.

Prin abrogarea H.G. nr. 769/1998, prin H.G. nr. 167/2002, nu s-a adus atingere drepturilor deja câștigate în baza primei hotărâri, drepturi care se pot modifica în urma intrării în vigoare a celei de a doua hotărâri, numai de la data prevăzută de aceasta, nu și pentru trecut.

Pentru toate considerentele menționate mai sus, în temeiul art. 14 din Legea nr. 29/1990 și art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul de față, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de T.D., prin reprezentantul Uniunii Sindicatelor Independente din Învățământ Dolj - R.C., președinte, împotriva sentinței civile nr. 548 din 12 decembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 noiembrie 2004.