Creditor's forum choice upheld: enforcement approval lies with court of corporate co-debtor's seat; conflict resolved for Buftea.

Asupra conflictului negativ dedus judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea formulată de creditorul A. şi înaintată instanţei de petentul BEJ B. la 21 septembrie 2020, înregistrată sub nr. x/2020, s-a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 666 şi urm. C. proc. civ., încuviinţarea executării silite în toate formele de executare a titlului executoriu reprezentat de bilet la ordin seria x 0150925, emis la 22 iunie 2020 împotriva debitorilor C. S.R.L. şi D., pentru suma de 69874 euro, dobânzile convenţionale aferente şi plata cheltuielilor de executare.

Prin sentinţa civilă nr. 7162 din 30 septembrie 2020, Judecătoria Buftea, secţia civilă, a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executorii silite împotriva debitoarei D. în favoarea Judecătoriei Buzău.

A disjuns cererea de încuviinţare a executării silite împotriva debitoarei C. S.R.L., dispunând formarea unui dosar distinct în acest sens.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut aplicabilitatea dispoziţiilor C. proc. civ., republicat, cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018, relevante în speţă fiind art. 666 alin. (1) şi art. 651 alin. (1), teza I C. proc. civ. conform cărora cererea de încuviinţare a executării silite este de competenţa instanţei de executare, respectiv a judecătoriei de la domiciliul/sediul debitorului.

Ca situaţie de fapt a reţinut că domiciliul debitoarei D. este în comuna Căneşti, sat Negoşina, Jud. Buzău.

S-a apreciat că nu este posibilă coparticiparea procesuală pe latură pasivă, în faza executării silite, având în vedere unicitatea fiecărui patrimoniu, instanţa de executare fiind distinctă în funcţie de domiciliul/sediul fiecărui debitor, în cazul pluralităţii de debitori.

Incidenţa dispoziţiilor art. 112 alin. (1) C. proc. civ. a fost înlăturată având în vedere că în executarea silită se ridică numai aspecte legate de aducerea efectivă la îndeplinire a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu în sarcina debitorului, răspunderea fiind proprie fiecărui debitor în parte chiar şi în situaţia în care obligaţia debitorului derivă dintr-un raport juridic solidar sau indivizibil.

Învestită prin declinare, Judecătoria Buzău, secţia civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 4915 din 30 octombrie 2020, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Buftea, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că executarea silită este îndreptată împotriva a doi debitori, C. S.R.L. având sediul în oraşul Voluntari, jud. Ilfov şi D., domiciliată în jud. Buzău.

S-a reţinut jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în speţe similare, cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 112 C. proc. civ., ce reglementează prorogarea legală de competenţă în cazul pluralităţii de pârâţi, precum şi a dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ. care îl îndreptăţesc pe reclamant să aleagă o instanţă dintre mai multe instanţe deopotrivă competente şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea, ca instanţă de la sediul debitoarei S.C. C. S.R.L., aleasă de creditor prin depunerea cererii de încuviinţare a executării silite.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea formulată de creditorul A. şi înaintată instanţei de petentul BEJ B. la 21 septembrie 2020, înregistrată sub nr. x/2020, s-a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 666 şi urm. C. proc. civ., încuviinţarea executării silite în toate formele de executare a titlului executoriu reprezentat de bilet la ordin seria x 0150925, emis la 22 iunie 2020 împotriva debitorilor C. S.R.L. şi D., pentru suma de 69874 euro, dobânzile convenţionale aferente şi plata cheltuielilor de executare.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

Dispoziţiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că în maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, iar potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1), teza 1 C. proc. civ. instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

Cererea de încuviinţare a executării silite este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din dispoziţiile anterior menţionate, coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 şi care prevăd că instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Prezentul conflict a fost generat de modalitatea diferită în care instanţele aflate în conflict au înţeles să facă aplicarea dispoziţiilor art. 651 C. proc. civ., Judecătoria Buftea prin raportare la domiciliul debitorului girant al biletului la ordin, iar Judecătoria Buzău reţinând sediul debitorului principal.

Înalta Curte constată că, în absenţa unui text de lege special care să reglementeze cum se determină instanţa de executare în caz de pluralitate de debitori cu domicilii diferite, sunt aplicabile dispoziţiile art. 112 C. proc. civ., ce reglementează prorogarea legală de competenţă în cazul pluralităţii de pârâţi, în condiţiile în care, potrivit art. 648 alin. (1) C. proc. civ., dispoziţiile privitoare la drepturile şi obligaţiile debitorului se aplică în mod corespunzător şi terţilor garanţi.

Astfel, potrivit normelor legale menţionate anterior, cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia.

Prin urmare, se constată că instanţele competente să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite sunt Judecătoria Buftea, ca instanţă în circumscripţia căreia se află sediul debitoarei C. S.R.L. şi Judecătoria Buzău având în vedere domiciliul debitoarei D..

Potrivit art. 116 C. proc. civ. reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Prin depunerea cererii de încuviinţare a executării silite la Judecătoria Sectorului Buftea, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 666 C. proc. civ., creditoarea a ales între cele două instanţe deopotrivă competente, raportat la sediul/domiciliul debitorilor C. S.R.L. şi D., fixând competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Prin urmare, această instanţă nu mai putea să dispună, din oficiu, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei competente alternativ, respectiv cea de la domiciliul celuilalt debitor, fără a încălca voinţa creditoarei şi dispoziţiile art. 112 C. proc. civ. având în vedere că prorogarea de competenţă reglementată de articolul anterior menţionat îşi produce efecte pe tot parcursul procesului, independent de măsura disjungerii cererii în privinţa unui pârât.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor legale anterior menţionate, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2021.