Recourse against peremption ruling annulled as void for failing to state statutory grounds of illegality.

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la 21 decembrie 2016, contestatoarea Casa Judeţeană de Pensii Argeş, în contradictoriu cu intimatul A., a formulat contestaţie la executare împotriva actelor de executare întocmite la 6 decembrie 2016 de BEJ B. în dosarul de executare nr. 58/EJ/2015, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună anularea tuturor formelor de executare şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei.

2. Sentinţa pronunţată de judecătorie:

Prin sentinţa civilă nr. 6349 din 21 iunie 2017 pronunţată de Judecătoria Piteşti, a fost admisă contestaţia la executare şi au fost anulate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 58/EJ/2015 al BEJ B.. A fost respinsă cererea de suspendare a executării ca rămasă fără obiect.

Împotriva acestei sentinţe, intimatul A. a declarat apel, înregistrat pe rolul Tribunalului Argeş, secţia civilă.

3. Decizia pronunţată de tribunal în apel:

Prin decizia nr. 980 din 13 martie 2018, Tribunalul Argeş, secţia civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de intimatul A. împotriva sentinţei civile nr. 6349 din 21 iunie 2017 pronunţată de Judecătoria Piteşti.

Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare, cale de atac înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş sub dosar nr. x/2018, solicitând anularea contestaţiei la executarea silită a Casei Judeţene de Pensii Argeş.

Totodată, a solicitat sesizarea Curţii Europene de Justiţie în vederea pronunţării unei decizii prin care să impună României conformarea la dispoziţiile art. 47 teza a doua din CDF a UE cât şi la dispoziţiile art. 6 din CEDO.

Ulterior, contestatorul a formulat şi cerere de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II, art. 18 din Legea 283/2011, art. 2 din O.U.G. nr. 84/2012, art. 6 din O.G. nr. 29/2013

Prin încheierea din 13 noiembrie 2018, Tribunalul Argeş, secţia I civilă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. II, art. 18 din Legea 283/2011, art. 2 din O.U.G. nr. 84/2012, art. 6 din O.G. nr. 29/2013, formulată de contestatorul A..

Totodată, a respins cererea de a adresa CJUE întrebările preliminare formulate de petent şi a stabilit termen pe fond la 4 decembrie 2018, cu citarea părţilor.

Prin decizia nr. 5327 din 4 decembrie 2018, Tribunalul Argeş, secţia civilă a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 980 din 13 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2017.

Împotriva încheierii din 13 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Argeş, contestatorul A. a formulat recurs, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti.

4. Hotărârea pronunţată de curtea de apel:

Prin decizia nr. 28 din 13 februarie 2020, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a constatat perimat recursul formulat de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 6 din 13 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Argeş.

5. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 28 din 13 februarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, recurentul-contestator A. a formulat recurs.

6. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 9 martie 2020 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 5.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-contestator a susţinut că nu există vreun temei de drept pentru pronunţarea hotărârii de perimare, întrucât instanţa care a luat această hotărâre nu există de jure.

Se mai arată că nici Curtea Constituţională, nici celelalte instanţe nu au fost înfiinţate cu respectarea legii.

În finalul memoriului de recurs, recurentul-contestator A. precizează că documentul (cererea de recurs) "nu este menit a obţine ceva din partea unei instanţe româneşti (. . . . . . . . . .) ci va fi ataşat cererilor de chemare în judecată a României" pe care o va trimite în cel mai scurt timp Tribunalului UE.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 28 ianuarie 2021 şi comunicat părţilor la data de 5 februarie 2021.

În cuprinsul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a reţinut că aspectele prezentate de recurenta-reclamantă nu pot fi circumscrise motivelor de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen la 11 martie 2021, în complet de filtru, fără citarea părţilor, în vederea soluţionării căii de atac.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 420 C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare.

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Făcând aplicarea acestor dispoziţii la speţa dedusă judecăţii, reiese că, astfel cum prevede art. 470 alin. (5) C. proc. civ., în cazul în care termenul pentru exercitarea recursului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii (în cauză - termenul de 5 zile curge de la pronunţare), motivarea recursului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

În conformitate cu menţiunile de pe procesul-verbal de înmânare existent la dosarul Curţii de Apel Piteşti, reiese faptul că decizia civilă nr. 28 din 13 februarie 2020 a fost comunicată contestatorului A. la 2 martie 2020, dată de la care începe să curgă termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru motivarea căii de atac.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, astfel cum aceasta a fost formulată, se constată că menţiunile inserate în cuprinsul acesteia, nu se pot constitui într-o critică de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În cuprinsul memoriului de recurs nu se aduc critici în legătură cu decizia pronunţată de curtea de apel, prin care s-a constatat perimarea recursului, ci se susţine că instanţele de judecată funcţionează în afara legii, criticile neputând fi circumscrise dispoziţiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Cererea de recurs formulată de recurentul-contestator A. nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate. Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Or, cererea de recurs, astfel cum a fost formulată, nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanţa de recurs cu soluţionarea căii de atac.

Recursul este o cale extraordinară de atac de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, control care nu este posibil fără o motivare a căii de atac în sensul exigenţelor textului legal anterior menţionat.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea unor nemulţumiri faţă de soluţia pronunţată sau a nemulţumiri generale faţă de instanţele de judecată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală.

În consecinţă, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 28 din 13 februarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 martie 2021.