Conflict of jurisdiction in parental consent substitution: applicability of Art. 114 CPC to determine the competent court based on the minor’s domicile

Şedinţa publică din data de 17 februarie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa, secţia civilă, la data de 10 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanţei să emită o ordonanţă preşedinţială prin care să dispună suplinirea acordului pârâtului pentru ca minorul C. să poată fi înscris la unitatea de învăţământ - Colegiul Naţional de Arte Regina Maria din Municipiul Constanţa, în clasa a VII-a, sau la o altă unitate de învăţământ din Municipiul Constanţa.

În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat, în esenţă, că între părţi a avut loc o relaţie de concubinaj din care a rezultat minorul C., relaţie ce s-a finalizat în urmă cu 6 ani, iar pârâtul nu s-a implicat în creşterea şi educarea minorului. Reclamanta a mai învederat faptul că, la începutul anului 2020, s-a mutat, împreună cu minorul, în Municipiul Constanţa, iar, la data de 03 septembrie 2020, a solicitat înscrierea minorului la unitatea de învăţământ - Colegiul Naţional de Arte Regina Maria din Municipiul Constanţa, în clasa a VII-a, însă acest lucru nu a fost posibil, pârâtul refuzând, în mod abuziv, să îşi dea acordul, apreciind că minorul trebuie să locuiască în continuare în Municipiul Cluj-Napoca.

În final, reclamanta a subliniat că sunt îndeplinite cerinţele procedurii speciale a ordonanţei preşedinţiale, respectiv urgenţa rezultă din atingerea adusă, prin atitudinea pârâtului, interesului minorului şi dreptului său la învăţătură, vremelnicia rezultă din faptul că măsura este temporară, privind doar anul şcolar 2020-2021 şi nu are loc prejudecarea fondului dreptului părţilor. De asemenea, reclamanta a apreciat că aparenţa dreptului este în favoarea sa, deoarece minorul se află în grija sa.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 997 şi următoarele C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă FN din data de 08 octombrie 2020, pronunţată de Judecătoria Constanţa, secţia civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În motivare, această instanţă a reţinut incidenţa, în cauză, a dispoziţiilor art. 106 alin. (1) şi art. 107 C. civ. şi a arătat că suplinirea acordului unuia dintre părinţi este tot o măsură de ocrotire a minorului prevăzută şi stabilită de lege în acord cu interesul superior al acestuia.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, instanţa a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., care reprezintă o dispoziţie specială, derogatorie de la norma generală reprezentată de art. 107 din C. proc. civ., care reglementează o competenţă teritorială generală, potrivit cărora, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, iar în prezenta cauză, din însrisurile depuse la dosar, reiese că minorul C. urmează cursurile Liceului de Arte "D." din Cluj-Napoca, unde a locuit până în luna martie a anului 2020; din luna martie până în luna mai a anului 2020, minorul a locuit în Bucureşti, iar din luna mai 2020, minorul locuieşte în Constanţa.

Instanţa a mai reţinut că locuinţa minorului a fost stabilită de comun acord, la mamă, însă această înţelegere amiabilă nu a beneficiat de consfiinţirea unei instanţe de judecată; astfel, domiciliul minorului nu este considerat a fi, în mod automat, la domiciliul mamei, ci acolo unde convin ambii părinţi, în caz contrar, urmând să decidă instanţa de tutelă.

Instanţa a considerat că, pentru determinarea domiciliului persoanei ocrotite potrivit art. 87 din C. civ., esenţial este că minorul a locuit timp de 12 ani în municipiul Cluj-Napoca, iar nu faptul că a locuit, în mod nestatornic, la Bucureşti pentru 2 luni, şi nici că reclamanta şi-a schimbat domiciliul la Constanţa.

Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Cluj-Napoca sub nr. x/2020, la data de 28 decembrie 2020.

Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentinţa civilă nr. 316/2021 din 22 ianuarie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de reclamantă, a declinat competenţa de soluţionare a ordonanţei preşedinţiale în favoarea Judecătoriei Constanţa, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut incidenta, în cauză, a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) coroborat cu art. 998 C. proc. civ., art. 106 alin. (1), art. 483, art. 486 şi art. 265 C. civ., apreciind, totodată, că neînţelegerea părţilor privind modul de exercitare a autorităţii părinteşti reprezintă o cerere privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie.

În ceea ce priveşte identificarea persoanei ocrotite potrivit art. 106 C. civ., instanţa a reţinut că prin cererea dedusă judecăţii se urmăreşte luarea unor măsuri în interesul minorului C..

Cu privire la domiciliul minorului, având în vedere dispoziţiile art. 88 şi art. 92 alin. (1) C. civ., precum şi susţinerile părţilor, instanţa a stabilit că minorul locuieşte, începând cu anul 2020, în Municipiul Constanţa, alături de mama sa, în mod statornic, aceasta realizându-şi modificarea domiciliului din cartea de identitate, după cum rezultă şi din fişa DEPABD ataşată la dosarul cauzei.

Pentru aceste argumente, Judecătoria Cluj-Napoca a apreciat că prezenta cauză trebuie soluţionată de către Judecătoria Constanţa, sens în care a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca, invocată de către reclamantă, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentului demers judiciar îl constituie cererea reclamantei A. formulată în contradictoriu cu pârâtul B., prin care s-a solicitat, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suplinirea acordului pârâtului pentru înscrierea minorului C. la unitatea de învăţământ Colegiul Naţional de Arte Regina Maria din municipiul Constanţa, în clasa a VII-a, sau la o altă unitate de învăţământ din acelaşi municipiu.

Potrivit art. 998 C. proc. civ., instanţa competentă să soluţioneze cererea de ordonanţă preşedinţială este instanţa care este competentă să se pronunţe, în primă instanţă, asupra fondului dreptului.

În speţă, reclamanta a solicitat suplinirea consimţământului şi pe calea dreptului comun, în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Constanţa.

Prin sentinţa civilă nr. 12376 din 30 decembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Constanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Din verificările efectuate în sistemul de evidenţă informatizată a dosarelor, Înalta Curte constată că dosarul nr. x/2020 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, având termen de judecată la data de 5 martie 2021; prin urmare, această instanţă nu s-a pronunţat încă cu privire la competenţa teritorială în soluţionarea cererii de suplinire consimţământ pentru înscrierea la şcoală a minorului C..

Având în vedere obiectul litigiului şi stadiul procesual al dosarului nr. x/2020, în care s-a solicitat suplinirea consimţământului pe calea dreptului comun, Înalta Curte reţine incidenţa dispoziţiilor art. 106 alin. (1) C. civ., care prevăd că ocrotirea minorului se realizează prin părinţi, precum şi pe cele ale art. 107 din acelaşi act normativ care dispun în sensul că:

"Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii".

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 114 C. proc. civ. prevede că:

"cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită", scopul reglementării acestei norme de competenţă fiind în acord cu principiul ocrotirii interesului superior al minorului.

În speţă, instanţele în conflict au considerat, în mod corect, că sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, derogatorie de la norma generală cuprinsă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căreia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Conflictul negativ de competenţă intervenit a fost determinat, în speţă, de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite" de către instanţele ce şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionarea a cererii de ordonanţă preşedinţială.

Sub acest aspect, se reţine că potrivit art. 496 alin. (1) - (4) C. civ., "(1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi. (2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului. (3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege."

Noţiunea de domiciliu sau reşedinţă a persoanei ocrotite este prevăzută de C. civ. pentru diferitele situaţii ce interesează obiectul cererilor adresate instanţei de tutelă şi de familie.

Pentru locuinţa copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reşedinţa părinţilor săi, fie al amândurora, dacă minorul locuieşte cu ambii (art. 496 alin. (1) C. civ.), fie al părintelui la care i s-a stabilit locuinţa prin acordul părinţilor sau de către instanţa de tutelă şi familie, prin hotărâre judecătorească.

În situaţia dedusă judecăţii, minorul C. a locuit cu mama, astfel că determinarea domiciliului acestuia presupune stabilirea domiciliului mamei.

În conformitate cu art. 91 alin. (1) din C. civ., dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, iar, în speţă, potrivit fişei de evidenţă DEPAB aflată la dosarul Judecătoriei Cluj-Napoca, începând cu data de 26 mai 2020, reclamanta şi-a stabilit domiciliul în municipiul Constanţa, str. x.

Având în vedere că, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, la data sesizării instanţei cu cererea de ordonanţă presedinţială, minorul locuia, în mod statornic, împreună cu mama sa, la domiciliul acesteia din municipiul Constanţa, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Constanţa, Înalta Curte, având în vedere dipoziţiile art. 114 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Constanţa.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., având ca obiect "ordonanţă preşedinţială - suplinire acord parental", în favoarea Judecătoriei Constanţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., având ca obiect "ordonanţă preşedinţială - suplinire acord parental", în favoarea Judecătoriei Constanţa.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 februarie 2021.