Appeal deadline reinstatement refused; perempted appeal appeal rejected as time-barred

Şedinţa publică din data de 11 februarie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Sentinţa pronunţată de judecătorie

Prin sentinţa civilă nr. 3987/07.07.2017, pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. x/2015, a fost admisă în parte acţiunea reclamantelor A. şi B., s-a dispus obligarea pârâtului C. să plătească reclamantelor suma de 450.000 RON, reprezentând despăgubiri, şi suma de 10.465 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată

2. Decizia pronunţată de tribunal

Prin decizia nr. 1107/2017 din 6 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia I civilă, s-a admis excepţia netimbrării şi a fost anulat ca netimbrat apelul declarat de pârât, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 RON către intimaţi.

Prin decizia civilă nr. 1097 pronunţată la data de 23 martie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului declarat de recurentul-pârât C. împotriva deciziei nr. 1107/2017 din 6 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia I civilă şi a trimis cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Ploieşti.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel

Prin decizia nr. 77 din 20 februarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a fost admisă excepţia perimării invocată de intimatele-reclamante şi a fost constatată perimată cererea de recurs formulată de pârâtul C. împotriva deciziei nr. 1107 pronunţată la data de 6 decembrie 2017 de Tribunalul Buzău.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, pârâtul C. a declarat recurs.

Prioritar, recurentul pârât a solicitat repunerea în termenul de declarare al recursului, cu motivarea ca instanţa nu ar fi pus în discuţia părţilor excepţia procesuală invocată de partea adversă, iar pârâtul nu a avut cunoştinţă şi nu a putut să formuleze apărări.

Pe fondul recursului, a susţinut că instanţa a aplicat greşit art. 415 C. proc. civ., întrucât cauza fusese suspendată de instanţă până la pronunţarea unei hotărâri prealabile; or, în acest caz, judecata se reia din oficiu, cum prevede art. 520 C. proc. civ., după pronunţarea hotărârii de către Înalta Curte.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 415, art. 412 şi art. 520 C. proc. civ.

5. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor la data de 7 decembrie 2020.

6. Apărările formulate în cauză

Intimatele reclamante au depus întâmpinare, arătând că recursul este tardiv, solicitând şi judecata în lipsă.

Intimatele reclamante au depus punct de vedere la raport, prin care au solicitat respingerea recursului, ca tardiv declarat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Asupra cererii de recurs de faţă, Înalta Curte constată următoarele:

În cauză, pârâtul C. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 77 din 20 februarie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ. "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare. Când perimarea se constată de o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul se judecă de Completul de 5 judecători."

Termenul prevăzut de norma mai sus citată s-a împlinit la data de 26 februarie 2020.

Pârâtul C. a formulat calea de atac la data de 25 martie 2020, cum rezultă din menţiunile aflate pe prima pagină a memoriului de recurs, dosarul de recurs, în afara termenului legal.

Prin cererea de recurs, pârâtul a solicitat repunerea în termenul de declarare al recursului. În motivarea acestei cereri, a arătat că instanţa de judecată ar fi încălcat prevederile art. 390 C. proc. civ., pentru că nu ar fi pus în discuţia părţilor excepţia procesuală a perimării.

Conform art. 186 alin. (1) C. proc. civ., partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol se arată că, în acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen.

Din analiza prevederilor legale enunţate reiese că pentru a beneficia de repunerea în termen este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii: partea să nu fi respectat un termen procedural imperativ, nerespectarea termenului să se datoreze unor motive temeinic justificate dovedite de parte, împrejurarea ce împiedicat partea să-şi exercite dreptul în termen să se fi produs înăuntrul acestuia, partea să formuleze atât cererea de repunere în termen, cât şi să îndeplinească actul de procedură neexercitat în cel prevăzut pentru exercitarea căii de atac, respectiv 15 zile de la încetarea împiedicării.

Analizând cererea de repunere în termen, Înalta Curte constată că aceasta nu este temeinic motivată, întrucât pârâtul nu prezintă şi nu dovedeşte instanţei care au fost motivele întemeiate ce l-au împiedicat să declare calea de atac în termen. În susţinerea cererii de repunere în termen a recursului, pârâtul critică decizia pronunţată de curtea de apel, arătând că instanţa a aplicat greşit prevederile art. 390 C. proc. civ. Or, aceste aspecte nu pot fi apreciate ca motive temeinice de natură să-l fi împiedicat pe pârât să exercite recurs în termenul prevăzut de lege.

Faţă de textele legale mai sus invocate, precum şi în raport de motivarea acesteia, Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termenul de declarare al recursului, formulată de pârâtul C..

Având în vedere respingerea cererii de repunere în termenul de declarare al recursului, în raport de art. 496 şi art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca tardiv declarat, recursul formulat de pârâtul C. împotriva deciziei nr. 77 din 20 februarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere în termenul de exercitare a recursului formulată de recurentul pârât C..

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de pârâtul C. împotriva deciziei nr. 77 din 20 februarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 februarie 2021.