Peremption of civil revision petition due to failure to perform procedural acts within six months of suspension
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice confirmed the perishment of a petition for revision filed by a party against a prior decision, effectively terminating the proceedings and leaving the 2019 decision declaring the nullity of a previous appeal standing. The dispute involved a procedural challenge to a judicial ruling within a civil matter, where the revision seeker failed to take any procedural action for over six months after the proceedings were suspended due to their absence from a scheduled hearing without a request for trial in absentia. Relying on Article 416(1) of the Code of Civil Procedure regarding automatic perishment for non-prosecution due to fault and Article 420(1) permitting the court to raise such perishment ex officio, the court determined that the inactivity constituted a culpable lapse of more than six months, thereby mandating the dismissal of the revision petition.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 416 C. proc. civ, art. 420 alin. (1) C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ; Peremption of civil revision petition due to failure to perform procedural acts within six months of suspension: Potrivit art. 416 C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive neimputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 decembrie 2020
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 30 octombrie 2019 sub nr. x/2019 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, A. a formulat revizuire împotriva deciziei nr. 1581 din 1 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018.4., prin care s-a constatat nul recursul formulată de aceeaşi parte împotriva încheierii de şedinţă din 24 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018.4.
Dosarul a fost repartizat completului de judecată nr. 9 care, prin rezoluţia de primire din 1 noiembrie 2019, a fixat termen de judecată la 26 noiembrie 2019 în vederea soluţionării cererii de revizuire.
Prin încheierea din 26 noiembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a suspendat judecata cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1581 din 1 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018.4., în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reţinând că, la apelul nominal, a lipsit revizuentul, iar acesta nu a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Prin rezoluţia din 9 noiembrie 2020, Înalta Curte, din oficiu, a stabilit termen de judecată la data de 15 decembrie 2020, în vederea discutării perimării cererii de revizuire declarată de A..
La acest termen, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei de perimare, pe care o va admite pentru următoarele motive:
Potrivit art. 416 C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive neimputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".
Conform art. 420 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata şi din oficiu.
Reglementată ca o excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află şi este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor dar şi în interesul unei bune administrări a actului de justiţie.
Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.
În speţă, de la data când a intervenit suspendarea, 26 noiembrie 2019, au trecut mai mult de 6 luni, timp în care revizuentul nu a îndeplinit vreun act de procedură prin care să fie întrerupt cursul suspendării, lăsând cauza în nelucrare pentru o perioadă ce depăşeşte termenul reglementat de art. 416 alin. (1) C. proc. civ.
Faţă de cele ce preced, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni se datorează culpei părţii, în baza art. 416 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată perimată cererea de revizuire cu a cărei soluţionare a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1581 din 1 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018.4.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, la Completul de 5 judecători.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 decembrie 2020.