Invalid service of appeal fee notice and summons at elected procedural address voiding appeal annulment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, quashed the Court of Appeal’s decision, and remanded the case for re-judgment, thereby reinstating the appellants' procedural standing in a defamation lawsuit. The dispute originated from a first-instance judgment that dismissed claims for cessation of defamation and moral damages; on appeal, the Court of Appeal had annulled the appeal itself based on an ex officio exception for non-payment of the judicial fee, relying on a prior resolution demanding payment. The decisive legal basis was the violation of procedural rules governing service of process, specifically Articles 158 and 153 of the Code of Civil Procedure, which require communication to the elected procedural address indicated by the parties; because the lower court served the fee notice and hearing summons at an incorrect address, the resulting harm could not be cured without annulling the subsequent procedural acts.
Legislator headnote
AI generatedart. 163 din C. proc. civ, art. 158 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 153 C. proc. civ, art. 175 alin. (1) C. proc. civ, art. 158 alin. (1) C. proc. civ; Invalid service of appeal fee notice and summons at elected procedural address voiding appeal annulment: În susţinerea cererii de recurs au arătat că decizia pronunţată în apel a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, comunicarea actelor de procedură fiind făcută cu nerespectarea art. 158 şi art. 163 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 decembrie 2020
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia I civilă sub nr. x/2018 la data de 21.05.2018, reclamanţii A. şi Societatea de Avocaţi "B." S.P.A.R.L., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., au solicitat instanţei:
- obligarea pârâtei la încetarea actelor de defăimare şi ştergerea articolului publicat;
- să constate caracterul ilicit al faptei săvârşite de pârâtă prin publicarea articolului defăimător;
- să fie obligată pârâta, pe propria cheltuială, la publicarea hotărârii de condamnare în trei cotidiene de largă circulaţie;
- să dispună repararea prejudiciului moral al persoanei fizice A. prin obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000.000 RON;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Prahova:
Prin sentinţa civilă nr. 2732/19.09.2018, Tribunalul Prahova, secţia I civilă a respins acţiunea formulată de reclamanţii A. şi Societatea de Avocaţi "B." S.P.A.R.L., ca neîntemeiată.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti
Prin decizia nr. 1990 din 12 septembrie 2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a admis excepţia de netimbrare a apelului, invocată din oficiu, şi a anulat cererea de apel formulată de reclamanţii A. şi Societatea de Avocaţi Raţiu şi Raţiu S.P.A.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 2732 din 19.09.2018 a Tribunalului Prahova.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti au declarat recurs reclamanţii A. şi Societatea de Avocaţi "B." S.P.A.R.L., prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Ploieşti, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În susţinerea cererii de recurs au arătat că decizia pronunţată în apel a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, comunicarea actelor de procedură fiind făcută cu nerespectarea art. 158 şi art. 163 din C. proc. civ.
Astfel, în mod greşit s-a reţinut că li s-ar fi pus în vederea obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 120 RON, şi că aceştia nu s-ar fi conformat obligaţiei de plată până la termenul din data de 12 septembrie 2019, în condiţiile în care adresa cuprinzând menţiunea referitoare la taxa judiciară de timbru nu a fost comunicată la sediul/domiciliul procesual ales indicat prin cererea de apel, şi anume în Bucureşti, B-dul x nr. 18, Intrarea B.
Pe cale de consecinţă, în mod eronat instanţa de apel a reţinut că procedura de citare pentru termenul din data de 12.09.2019 ar fi fost legal îndeplinită, comunicarea citaţiei pentru pentru acel termen de judecată făcându-se cu nerespectarea prevederilor art. 158 din C. proc. civ., la o altă adresă decât cea indicată în cererea de apel.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
5. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor.
Prin încheierea din 20 octombrie 2020, Înalta Curte a admis în principiu recursul declarat de reclamanţii Societatea de Avocaţi "B." S.P.A.R.L. şi A. împotriva deciziei nr. 1990 din 12 septembrie 2019 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, fixând termen de judecată pe fond a recursului la 24 noiembrie 2020, cu citarea părţilor, în şedinţă publică.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, analizând decizia atacată prin raportare la criticile formulate, reţine caracterul fondat al recursului, pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 153 C. proc. civ., "(1) Instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate sau s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afră de cazurile în care prin lege se dispune altfel. (2) Instanţa va amâna judecarea şi va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege, sub sancţiunea nulităţii".
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 174 alin. (1) şi art. 175 alin. (1) C. proc. civ., actele de procedură efectuate cu nerespectarea cerinţelor legale sunt lovite de nulitate, dacă s-a produs părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului.
Prin decizia nr. 1990 din 12 septembrie 2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a admis excepţia de netimbrare a apelului, invocată din oficiu, şi a anulat cererea de apel formulată de reclamanţii A. şi Societatea de Avocaţi Raţiu şi Raţiu S.P.A.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 2732 din 19.09.2018 a Tribunalul Prahova.
Pentru a pronunţa această hotărâre a reţinut că instanţa a pus în vedere apelantelor să achite o taxă judiciară de timbru în sumă de 120 RON, nefiind făcută dovada achitării acesteia până la termenul de judecată din 12 septembrie 2019.
Verificând legalitatea hotărârii instanţei de apel, Înalta Curte constată că, într-adevăr, prin rezoluţia din data de 19 aprilie 2019, curtea de apel a stabilit în sarcina apelantelor-reclamante obligaţia de achitare a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 120 RON, aferente soluţionării căii de atac.
Însă, adresa de comunicare a taxei judiciare de timbru emisă pe numele apelantelor-reclamante a fost transmisă la o adresă eronată, în Bucureşti, str. x, în ciuda solicitării formulate prin cererea de apel, de comunicare a actelor de procedură la adresa din Bucureşti, Bd. x, Intrarea B.
Totodată, citaţiile emise pentru termenul de judecată din 12 septembrie 2019 au fost comunicate greşit, la aceeaşi adresă din Bucureşti, str. x, iar nu la domiciliul/sediul procesual ales al reclamanţilor .
Potrivit art. 158 alin. (1) C. proc. civ., "În caz de alegere de domiciliu sau, după caz, sediu, dacă partea a arătat şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană...".
În cauză, cerinţele art. 158 Copd procedură civilă au fost îndeplinite, reclamanţii solicitând prin cererea de apel comunicarea actelor de procedură la adresa din Bucureşti, Bd. x, Intrarea B, indicând şi persoana însărcinată cu primirea corespondenţei - D..
Cu toate acestea, ignorând dispoziţiile procedurale mai sus enunţate, instanţa de apel a procedat la soluţionarea cauzei la termenul din 12 septembrie 2019 în lipsa apelanţilor-reclamanţi, nelegal citaţi, motiv pentru care se reţin ca pertinente criticile recurenţilor referitoare la nelegala citare a acestora în faţa instanţei de apel, precum şi la nelegala comunicare a obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina acestora.
Cum vătămarea produsă reclamanţilor nu poate fi înlăturată, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 497 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanţii Societatea de Avocaţi "B." SPARL şi A. împotriva deciziei nr. 1990 din 12 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Casează decizia şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi curte de apel.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 decembrie 2020.